China şi Rusia au crescut colectiv ca puteri militare, dar încă sunt departe de Statele Unite, adversarul lor tradiţional, arată un raport realizat de Rand Corporation, scrie adevărul.ro.

Conform Rand Corporation, China şi Rusia, care cooperează militar din 2014, sunt colectiv mai puternice ca oricând. Cu toate acestea, Statele Unite rămân cea mai mare putere militară a lumii.

China şi Rusia, două ţări vecine, au fost aliate la începutul Războiului Rece, împărtăşind aceeaşi ideologie comunistă. Însă cele două ţări au devenit rivale în interiorul blocului comunist, ruptura dintre ele ducând până la un scurt război de frontieră în 1969.

În prezent, atât China, cât şi Rusia văd în Statele Unite un competitor strategic şi un adversar direct, ceea ce le apropie, inclusiv pe plan militar. Raportul arată că Beijingul a investit mult pentru a-şi creşte puterea militară, dotându-şi toate forţele armate cu arme şi echipamente noi.

Rusia, în schimb, în ciuda discursului lui Vladimir Putin că are cele mai bune arme din lume, nu şi-a crescut semnificativ puterea militară, bazându-se în continuare în mare parte pe arme din perioada Războiului Rece. Armata rusă a fost înzestrată doar cu submarine noi şi arme hipersonice.

Deşi în ultimii ani nu au mai pus accent pe înzestrarea armatei cum se întâmpla pe vremuri, Statele Unite rămân singura superputere militară. Însă Statele Unite ar trebui să-şi reevalueze de urgenţă planurile dacă intenţionează să-şi păstreze supremaţia ca putere militară, întrucât situaţia ar putea evolua la un moment dat în defavoarea sa în cazul aprofundării cooperării sino-chineze, avertizează Rand, potrivit Popular Mechanics.

#china #Rusia #SUA

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.