Reconstrucția postbelică a Ucrainei este estimată la 588 de miliarde de dolari, echivalentul a peste 500 de miliarde de euro, pentru următorii zece ani, potrivit unui raport comun realizat de autoritățile de la Kiev, Banca Mondială, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite, publicat luni, informează AFP, citat de stirileprotv.ro.

„Costurile reconstrucției continuă să crească și sunt estimate acum la 587,7 miliarde de dolari pe un orizont de zece ani, echivalentul a trei PIB-uri ale Ucrainei în 2025”, se arată în raport.

Documentul evaluează anual pagubele produse de războiul declanșat de Rusia în anul 2022 și a fost elaborat în comun de Banca Mondială, Guvernul ucrainean, Comisia Europeană și ONU. Raportul acoperă o perioadă de 46 de luni, de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, până în decembrie 2025.

Potrivit datelor prezentate, cele mai afectate sectoare sunt locuințele, transporturile și energia, acestea concentrând cele mai mari pierderi materiale. Documentul arată că pagubele și nevoile de reconstrucție sunt concentrate în regiunile aflate în apropierea frontului și în marile zone urbane ale Ucrainei.

Cele mai importante necesități pe termen lung vizează sectorul transporturilor, cu un necesar estimat la 96 de miliarde de dolari, urmat de energie și locuințe, fiecare cu aproximativ 77 de miliarde de euro. De asemenea, reconstrucția comerțului și industriei este evaluată la 54 de miliarde de euro, iar cea a agriculturii la 47 de miliarde de euro.

Regiunile Donețk și Harikov, unde luptele sunt concentrate, necesită eforturi substanțiale de reconstrucție, potrivit raportului. În capitala Ucrainei, Kiev, care are aproximativ trei milioane de locuitori și o suprafață mai mică decât Berlinul, costurile reconstrucției sunt estimate la peste 15 miliarde de dolari, în contextul atacurilor frecvente cu drone și rachete ruse.

Autorii raportului subliniază că consecințele umane, socio-economice și de mediu ale invaziei ruse vor fi resimțite „timp de generații”. În ceea ce privește sprijinul internațional, aliații occidentali ai Ucrainei au deblocat ajutoare financiare, militare și umanitare în valoare de peste 400 de miliarde de dolari de la începutul invaziei, potrivit Institutul Kiel pentru Economia Mondială.

Pentru moment, Ucraina alocă cea mai mare parte a acestor fonduri efortului de război și menținerii economiei pe linia de plutire. Totodată, Uniunea Europeană a aprobat, în luna decembrie, un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat perioadei 2026–2027, cea mai mare parte fiind alocată apărării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Împrumutul ar putea fi însă blocat, după ce Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orban, este considerat apropiat de Kremlin, a amenințat că se va opune acestui sprijin financiar.

#atacuri drone #bani #finanțe #pagube #război Ucraina #Uniunea Europeana

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.