Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Summitul Euronews privind extinderea UE – agenda președintei Maia Sandu

04 Nov. 2025, 09:52
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Nov. 2025, 09:52 // Actualitate //  Realitatea.md

Principalii factori de decizie ai Uniunii Europene se alătură liderilor din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, într-un summit unic dedicat extinderii UE, organizat de Euronews la Bruxelles, care va începe la ora 14:00 (ora Republicii Moldova 13:00).

Totul este pregătit pentru Summitul Extinderii, o premieră televizată live de Euronews, ce reunește lideri ai Uniunii Europene și ai țărilor candidate pentru discuții de anvergură privind viitorul integrării europene. Summitul fără precedent, programat pentru marți, 4 noiembrie, la Bruxelles, marchează un moment definitoriu pentru politica de extindere a Uniunii Europene, în inima Europei, unde liderii politici ai continentului se reunesc pentru a discuta despre extinderea blocului comunitar de 27 de membri către est și sud-est.

Președintele Consiliului European, António Costa, și-a confirmat participarea, alăturându-se unei remarcabile adunări de lideri care vor contribui la definirea viitorului extinderii europene.

La summit vor participa președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, precum și premierii Albaniei (Edi Rama), Muntenegrului (Milojko Spajić) și Macedoniei de Nord (Hristijan Mickoski). De asemenea, va fi prezentă comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Evenimentul reprezintă o inițiativă a Euronews de a amplifica vocile țărilor candidate într-un moment în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a revitalizat procesul de extindere, prezentându-l drept o „reunificare a Europei”. Summitul oferă o platformă unică liderilor țărilor candidate pentru a-și exprima perspectivele asupra parcursului de aderare – de la determinarea Ucrainei și Moldovei în contextul războiului, până la așteptarea îndelungată a Balcanilor de Vest. Fiecare lider va aduce propria viziune asupra modului în care este perceput procesul de extindere în țara sa și asupra pașilor următori. Procesul de extindere nu este o chestiune abstractă, ci una care afectează milioane de europeni. Prin intervențiile lor, liderii vor transmite și speranțele și așteptările cetățenilor lor.

După declanșarea războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei și în contextul schimbărilor geopolitice rapide, Bruxellesul a oferit un nou impuls discuțiilor privind extinderea, considerând-o esențială pentru securitatea, forța economică și valorile democratice ale Europei.

Fiecare stat candidat se confruntă însă cu propriile provocări. Ucraina a depus cererea de aderare la doar patru zile după invazia rusă din februarie 2022, obținând statutul de candidat în doar patru luni – un record. Țara continuă să implementeze reforme europene în timp ce se apără de agresiunea Moscovei.

Republica Moldova a urmat exemplul Ucrainei, aplicând o săptămână mai târziu, în martie 2022, și primind simultan statutul de candidat. Comisia Europeană estimează că Moldova ar putea finaliza negocierile până în 2027, avansând „de două ori mai rapid” decât alți candidați. Președinta Maia Sandu a promovat constant parcursul european al țării sale, în pofida interferențelor hibride ruse, care au inclus tentative de manipulare a alegerilor și a referendumurilor constituționale.

Serbia negociază aderarea din 2014, după ce a aplicat în 2009, însă sprijinul public a scăzut de la peste 70% la începutul anilor 2000 la aproximativ 40% astăzi. Totuși, atât Belgradul, cât și Bruxellesul au reafirmat că locul Serbiei este în cadrul Uniunii.

Premierul Albaniei, Edi Rama, care a declarat în septembrie că „pentru prima dată în istorie putem alege liber din ce imperiu vrem să facem parte – imperiul drepturilor, valorilor, siguranței și securității”, a înregistrat progrese remarcabile. Albania, care a depus cererea de aderare în 2009, își propune acum să devină stat membru până în 2030.

Muntenegru rămâne cel mai avansat candidat, cu toate cele 33 de capitole de negociere deschise și șapte provizoriu închise. Guvernul condus de premierul Spajić vizează finalizarea negocierilor până în 2026 și aderarea în 2028.

Macedonia de Nord este statul care a așteptat cel mai mult, aplicând în 2004, dar fiind blocată ani de zile din cauza disputelor cu vecinii. După acordul de la Prespa din 2019 cu Grecia privind schimbarea numelui, procesul a fost din nou oprit de Bulgaria, care contestă recunoașterea minorității și interpretarea istoriei comune – un obstacol major încă nedepășit.

Summitul Euronews are loc în același timp cu prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere pentru 2025 – o evaluare anuală a progresului țărilor candidate, care va stabili tonul pentru anul următor. Evenimentul are loc și într-un moment în care majoritatea europenilor susțin extinderea Uniunii: un sondaj Eurobarometru arată că 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea acesteia, sprijinul fiind deosebit de ridicat în rândul tinerilor.

Summitul va explora avantajele extinderii UE – accesul la noi piețe, creșterea influenței politice globale și consolidarea democrației și a valorilor europene pe întreg continentul. Ceea ce diferențiază acest summit este angajamentul său pentru un dialog direct între liderii țărilor candidate și factorii de decizie europeni.

Formatul televizat va permite tuturor europenilor să urmărească în direct o dezbatere sinceră despre provocările, așteptările și oportunitățile extinderii. Euronews va transmite în direct Summitul Extinderii Europene pe toate platformele sale, inclusiv pe YouTube, marți, 4 noiembrie, până la ora 17:00 (ora Republicii Moldova 16:00).

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!