Principalii factori de decizie ai Uniunii Europene se alătură liderilor din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, într-un summit unic dedicat extinderii UE, organizat de Euronews la Bruxelles, care va începe la ora 14:00 (ora Republicii Moldova 13:00).

Totul este pregătit pentru Summitul Extinderii, o premieră televizată live de Euronews, ce reunește lideri ai Uniunii Europene și ai țărilor candidate pentru discuții de anvergură privind viitorul integrării europene. Summitul fără precedent, programat pentru marți, 4 noiembrie, la Bruxelles, marchează un moment definitoriu pentru politica de extindere a Uniunii Europene, în inima Europei, unde liderii politici ai continentului se reunesc pentru a discuta despre extinderea blocului comunitar de 27 de membri către est și sud-est.

Președintele Consiliului European, António Costa, și-a confirmat participarea, alăturându-se unei remarcabile adunări de lideri care vor contribui la definirea viitorului extinderii europene.

La summit vor participa președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, precum și premierii Albaniei (Edi Rama), Muntenegrului (Milojko Spajić) și Macedoniei de Nord (Hristijan Mickoski). De asemenea, va fi prezentă comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Evenimentul reprezintă o inițiativă a Euronews de a amplifica vocile țărilor candidate într-un moment în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a revitalizat procesul de extindere, prezentându-l drept o „reunificare a Europei”. Summitul oferă o platformă unică liderilor țărilor candidate pentru a-și exprima perspectivele asupra parcursului de aderare – de la determinarea Ucrainei și Moldovei în contextul războiului, până la așteptarea îndelungată a Balcanilor de Vest. Fiecare lider va aduce propria viziune asupra modului în care este perceput procesul de extindere în țara sa și asupra pașilor următori. Procesul de extindere nu este o chestiune abstractă, ci una care afectează milioane de europeni. Prin intervențiile lor, liderii vor transmite și speranțele și așteptările cetățenilor lor.

După declanșarea războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei și în contextul schimbărilor geopolitice rapide, Bruxellesul a oferit un nou impuls discuțiilor privind extinderea, considerând-o esențială pentru securitatea, forța economică și valorile democratice ale Europei.

Fiecare stat candidat se confruntă însă cu propriile provocări. Ucraina a depus cererea de aderare la doar patru zile după invazia rusă din februarie 2022, obținând statutul de candidat în doar patru luni – un record. Țara continuă să implementeze reforme europene în timp ce se apără de agresiunea Moscovei.

Republica Moldova a urmat exemplul Ucrainei, aplicând o săptămână mai târziu, în martie 2022, și primind simultan statutul de candidat. Comisia Europeană estimează că Moldova ar putea finaliza negocierile până în 2027, avansând „de două ori mai rapid” decât alți candidați. Președinta Maia Sandu a promovat constant parcursul european al țării sale, în pofida interferențelor hibride ruse, care au inclus tentative de manipulare a alegerilor și a referendumurilor constituționale.

Serbia negociază aderarea din 2014, după ce a aplicat în 2009, însă sprijinul public a scăzut de la peste 70% la începutul anilor 2000 la aproximativ 40% astăzi. Totuși, atât Belgradul, cât și Bruxellesul au reafirmat că locul Serbiei este în cadrul Uniunii.

Premierul Albaniei, Edi Rama, care a declarat în septembrie că „pentru prima dată în istorie putem alege liber din ce imperiu vrem să facem parte – imperiul drepturilor, valorilor, siguranței și securității”, a înregistrat progrese remarcabile. Albania, care a depus cererea de aderare în 2009, își propune acum să devină stat membru până în 2030.

Muntenegru rămâne cel mai avansat candidat, cu toate cele 33 de capitole de negociere deschise și șapte provizoriu închise. Guvernul condus de premierul Spajić vizează finalizarea negocierilor până în 2026 și aderarea în 2028.

Macedonia de Nord este statul care a așteptat cel mai mult, aplicând în 2004, dar fiind blocată ani de zile din cauza disputelor cu vecinii. După acordul de la Prespa din 2019 cu Grecia privind schimbarea numelui, procesul a fost din nou oprit de Bulgaria, care contestă recunoașterea minorității și interpretarea istoriei comune – un obstacol major încă nedepășit.

Summitul Euronews are loc în același timp cu prezentarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere pentru 2025 – o evaluare anuală a progresului țărilor candidate, care va stabili tonul pentru anul următor. Evenimentul are loc și într-un moment în care majoritatea europenilor susțin extinderea Uniunii: un sondaj Eurobarometru arată că 56% dintre cetățenii UE sunt în favoarea acesteia, sprijinul fiind deosebit de ridicat în rândul tinerilor.

Summitul va explora avantajele extinderii UE – accesul la noi piețe, creșterea influenței politice globale și consolidarea democrației și a valorilor europene pe întreg continentul. Ceea ce diferențiază acest summit este angajamentul său pentru un dialog direct între liderii țărilor candidate și factorii de decizie europeni.

Formatul televizat va permite tuturor europenilor să urmărească în direct o dezbatere sinceră despre provocările, așteptările și oportunitățile extinderii. Euronews va transmite în direct Summitul Extinderii Europene pe toate platformele sale, inclusiv pe YouTube, marți, 4 noiembrie, până la ora 17:00 (ora Republicii Moldova 16:00).

#Bruxelles #extinderea UE #Maia Sandu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.