Prima zi a Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu un anunț fără precedent pentru istoria Alianței, achiziția comună a 5 drone de supraveghere Triton, prima de acest fel din 1949 încoace. Decizia vine la doar câteva săptămâni după ce un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar Ucraina continuă să fie lovită zilnic de valuri de drone rusești de tip Shahed.
Într-un asemenea context, „Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, și cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare a Delegației permanente a României la sediul NATO din Bruxelles, despre ce înseamnă, în realitate, apărarea contra dronelor pentru Alianță și pentru România.
Anunțul a fost făcut la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, organizat în marja summitului NATO din 7-8 iulie. Secretarul general Mark Rutte a confirmat că Alianța va achiziționa 5 drone MQ-4C Triton, la care participă Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca. România este implicată, la rândul ei, în inițiativa NATO Drone Edge, într-un moment în care amenințarea dronelor a devenit o realitate directă la adresa României. Pe 29 mai, o dronă rusească de tip Shahed a lovit un bloc din Galați. Doi oameni au fost răniți, iar mai multe familii au fost evacuate din casele lor.
Prin intermediul inițiativei Drone Edge, Alianța își propune să își extindă rapid capacitatea de a produce, opera și neutraliza drone la scară largă, considerând capabilitățile de drone și antidronă esențiale pentru postura de descurajare și apărare. Concret, angajamentele asumate la Ankara includ o investiție de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii 5 ani, alături de crearea unei piețe NATO dedicate soluțiilor antidronă, care se va adăuga piețelor naționale și altor mecanisme de achiziție deja existente.
Lecția pe care Ucraina o dă în fiecare zi
Generalul Dorin Toma pornește discuția de la experiența directă a Armatei ucrainene, confruntată permanent cu valuri de drone rusești. Fostul comandant NATO explică de ce nu orice amenințare aeriană trebuie tratată cu armament scump.
„Trebuie să învățăm din ceea ce fac ucrainenii zi de zi. Ei se confruntă permanent cu atacuri ale dronelor rusești de tip Shahed, cunoscute și sub denumirea Gheran-2, iar mai recent cu Gheran-3, care sunt propulsate cu turbojet și au viteze mai mari. Lecția principală este că astfel de amenințări pot fi combătute eficient fără a folosi, de fiecare dată, interceptori sau rachete extrem de scumpe și sofisticate”, a explicat generalul Dorin Toma.
El observă că industria europeană de apărare a început deja să se adapteze la acest tip de conflict, prin colaborare directă cu producătorii ucraineni de sisteme antidronă.
„Numeroase companii din industria de apărare, din Polonia, Germania, Marea Britanie și alte state, au încheiat parteneriate cu firme ucrainene pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidronă inspirate din experiența de pe front. Multe dintre aceste tehnologii au fost deja integrate în dotarea propriilor armate”, a subliniat generalul Dorin Toma.
