O dată la zece ani, Moldova face bilanțul. Au plecat moldovenii peste hotare sau au ales să rămână acasă? Câte femei, câți bărbați, copii și bătrâni sunt în țară sau ce limbă vorbesc? La acestea, dar și la multe alte întrebări răspunsul vine în urma Recensământului Populației și Locuințelor. Cel mai recent plebiscit s-a desfășurat în Republica Moldova acum un an. Recensământul a început pe data de 8 aprilie 2024 și a durat până la 7 iulie 2024, timp în care au fost recenzați 2,4 milioane de cetățeni, atât persoane cu reședință obișnuită, cât și fără reședință obișnuită în Republica Moldova, transmite IPN.

În aceeași perioadă au fost recenzate și peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate.

Numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu 13,9% timp de zece ani. Asta ar însemna 400.000 de oameni. Cifrele arată că în 2024 în țară locuiau 2.401.000 de oameni, pe când în 2014 erau aproape 2.790.000.

Cei care au rămas să locuiască în țară au migrat mai mult spre orașe. Ponderea populației urbane a crescut timp de un deceniu de la 38,5% până la 46,4%. Chișinău rămâne cel mai popular. Fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită din țară este în municipiul Chișinău.

Recensământul mai arată că populația Republicii Moldova îmbătrânește. Persoanele de vârsta 65+ ani alcătuiesc 18,2% din totalul populației, pe când ponderea tinerilor, în segmentul de vârstă 15-24 de ani, a scăzut drastic, de la 14,7% la 10,6%. Copiii de până la 14 ani reprezintă acum 19,2% din populație, în creștere față de 17,9% în 2014, iar categoria activă, 25-64 de ani, a scăzut de la 56,1% la 52% (1,24 milioane de oameni).

Populația de sex feminin rămâne predominantă.

46% din cei recenzați au declarat că limba lor maternă este moldovenească, 33,3% au menționat limba română, 15,3% – limba rusă, 2,3% – găgăuză și 2% – ucraineană.

În ceea ce privește distribuția pe etnii, 77,2% din persoanele recenzate se declară moldoveni, 7,9% se declară români, 4,9% spun că sunt ucraineni și 4,2% – găgăuzi. Celelalte etnii nu ajung la 4%.

La Recensământul de anul trecut, 99,1% din persoanele recenzate au declarat că dețin cetățenia Republicii Moldova. 15,6% persoane au și cetățenia altor state.

În ceea ce privește confesiunea religioasă, 95% din cetățenii Republicii Moldova se declară creștini ortodocși. Celelalte religii adună 1% sau chiar mai puțin. Cifre sunt comparabile cu cele din 2014.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recensământ

Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters.

Un avion rusesc de stingere a incendiilor IL-76P a aterizat miercuri seara în Serbia pe aeroportul din oraşul sudic Niş şi joi a fost desfăşurat pentru a combate un incendiu de vegetaţie care continuă de mai multe săptămâni în rezervaţia naturală protejată Deliblaţka Pescara. Serbia se confruntă cu multiple incendii de vegetaţie, un fum dens generat de acestea ajungând săptămâna aceasta până deasupra capitalei bulgare Sofia.

Serbia nu este membră a UE, dar are acces la ajutorul european de urgenţă din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. În baza acestui mecanism, Serbia a trimis vara aceasta un elicopter de stingere a incendiilor şi o echipă specializată pentru a ajuta Spania să combată incendiile de vegetaţie, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de ajutorul european întrucât incendiile din Europa au copleşit resursele UE, transmite Digi24.

„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (…), avioanele ruseşti care sosesc ne vor consolida semnificativ capacităţile de combatere a incendiilor”, a declarat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic.

Avioanele ruseşti au interdicţie în spaţiul aerian european în urma sancţiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, dar misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, avionul rusesc IL-76P a trecut prin spaţiul aerian al Bulgariei, în urma unei solicitări din partea Belgradului, a relatat agenţia de ştiri BTA, citând o declaraţie a Ministerului bulgar al Transporturilor.

Serbia încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Rusia, ţară cu care are legături istorice, şi cu UE, la care doreşte să adere. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, dar Belgradul nu s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.