Superluna 2022 va avea loc miercuri, 13 iulie. Superluna va fi vizibilă pe cerul României și al Republicii Moldova. Superluna se va vedea atunci când va atinge punctul cel mai plin, când va fi cel mai aproape de pământ. Ritualurile de lună plină au cele mai mari şanse de reuşită şi implementare.

Superluna din 13 iulie răsare în zodia Capricornului este un moment puternic de vindecare a karmei, dar şi a traumelor. Superluna în Capricorn din 13 iulie 2022 ne îndreaptă paşii spre a primi noi oportunităţi, indiferent cât de incomode ar fi, scrie antena3.ro.

Din 13 iulie 2022, fiecare dintre cele 12 semne zodiacale sunt gata pentru cele mai profunde conexiuni, dar şi dimensiuni. În zodia Capricorn, Luna plină sporește tensiunile și stresul de la muncă, senzația de oboseală și de inutilitate. Toate cele 12 semne zodiacale își vor face acum probleme legate de bani, vacanţe sau familie.

Ce ritual să faci pentru îndeplinirea dorințelor de Superluna din 13 iulie 2022

Orice ritual efectuat în timpul apogeului Lunii pline, la miezul nopţii, are șanse mai mari de reușită și implementare. Superluna din 13 iulie 2022 este un moment bun și frumos pentru a ne exprimă intențiile și a ne folosi de energia începutului pentru a manifesta toate acele lucruri pe care ni le dorim în viața noastră.

Ritualul pentru îndeplinirea dorinţelor de superluna sună în felul următor: Scrie trei dorinţe pe o foaie de hârtie. La final, scrie numele tau în partea de jos. Împătureşte foaia de trei ori, apoi aunca foaia în mare, înttr-un lac, înttr-un râu sau în orice loc în care există apă.

Apoi, spui: „Aşa cum dorinţele mele navighează, aşa să le transforme apa în realitate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.