Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat marţi cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro.

Astfel, se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor.

„Aş dori să-l felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat ministru ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, când a apreciat că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare, inclusiv pe cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Finalizarea procedurii de aderare a Croaţiei la zona euro intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american, un nivel fără precedent după luna decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări:

Slovenia în 2007;
Cipru şi Malta în 2008;
Slovacia în 2009;
Estonia în 2011;
Letonia în 2014;
Lituania în 2015.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#acte juridice #Croația #Euro #inflatie #moneda

Peste 500 de cazuri de violență în școli au fost raportate la Poliție de la începutul anului. Informația a fost prezentată la TVR Moldova de către Aliona Dragomirețcaia, şefă secţie Direcţia Ordine Publică Inspectoratului Național pentru Securitate Publică.

Conform funcționarei, predomină cazurile de violență între semeni. Statisticile arată că, în medie, un caz este raportat la circa 600 de copii.

„Cât privește în cadrul instituțiilor de învățământ, poliția a fost sisizată în prevința 501-a cazuri, predomină cazurile de violență, deosebit între semeni, și din aceste cazuri putem să menționăm că fiecare caz trebuie tratat cu seriozitate”, a declarat Dragomirețcaia.

În comparație cu anul trecut, se atestă o creștere în jur de 20% a numărului de cazuri de acest gen, a precizat polițista.

Recent, un tânăr de 19 ani a fost agresat fizic de un grup de semeni, la o instituție de învățământ din Chișinău. Incidentul s-a produs pe 24 septembrie. Băiatul se plimba împreună cu o cunoscută de-a sa, în vârstă de 16 ani, iar în apropierea căminelor studențești s-au întâlnit cu un grup de cinci tineri din anturajul fetei. La un moment dat, din motive care urmează a fi stabilite, tinerii ar fi început să-l agreseze fizic, iar ulterior ar fi recurs la acțiuni umilitoare și degradante asupra acestuia.

Persoanele bănuite sunt doi tineri și patru minori.

#agresiune #cazuri #politia #scoli #violenta