Reprezentanții Băncii Gospodarstwa Krajowego (BGK) și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova au semnat astăzi, 19 decembrie curent, un acord de împrumut în valoare de 5 milioane euro. Împrumutul va fi suplinit de un grant oferit de Uniunea Europeană, în valoare de cca 1,6 milioane euro. Astfel microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea accesa fonduri pentru proiecte în domeniul eficienței energetice.

„Livrăm pentru economie, pentru antreprenorii noștri, pentru cetățenii noștri. Prin semnarea acestui acord, vom oferi întreprinderilor noastre, producătorilor autohtoni, mai multe resurse financiare prin intermediul ODA și a băncilor comerciale. Investițiile vor contribui la creșterea competitivității IMM-urilor din Republica Moldova. Oferim un impuls economic pentru anul viitor, pentru a facilita dezvoltarea și ajustarea la normele europene. Oamenii noștri merită o calitate mai bună a vieții aici, acasă”, a subliniat Dumitru Alaiba, Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ceremonia de semnare a Acordului, la care au participat și reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și ai Ambasadei Republicii Polone în RM, demonstrează solidarizarea Uniunii Europene și a Poloniei în activități legate de asistență pentru dezvoltare economiei naționale.

„Este o mare plăcere pentru mine că Uniunea Europeană a reușit să susțină acest împrumut și asistența tehnică aferentă cu cca 1,6 milioane euro. Sprijinul pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a ÎMM-urilor se află în centrul abordării integrate a UE în ceea ce privește dezvoltarea sectorului privat în Moldova și este, de asemenea, o inițiativă emblematică pentru Moldova în cadrul Planului european de investiții pentru Parteneriatul Estic. Mă bucur în mod deosebit că BGK s-a alăturat clubului instituțiilor financiare europene care operează în Moldova. Împreună facem ca economia Moldovei să devină mai competitivă, mai incluzivă și mai durabilă”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Împrumutul BGK în valoare totală de 5 milioane de euro va fi acordat Republicii Moldova pe o perioadă de 7 ani. Acesta va susține Fondul pentru Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei (FACEM), gestionat de ODA, în vederea acordării de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii din țară, în condiții avantajoase.

„Încă în luna februarie anul curent Guvernul a aprobat cadrul de activitate al Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică – FACEM, iar primul produs 373 a fost lansat cu succes și se bucură de interes în rândul antreprenorilor. Iată că la final de an suntem gata și pentru cel de-al doilea produs al FACEM care vine cu aceleași condiții pentru antreprenori, respectiv dobândă fixă de doar 7% pentru credite investiționale.

Mai mult ca atât, mecanismul propus de implementare ne va permite să acordăm băncilor resurse ieftine pentru credite de până la 10 ani, ceea ce va oferi mai multă predictibilitate, stabilitate și încredere antreprenorilor,” a declarat Dumitru Pîntea, director ODA.

Suportul Uniunii Europene constă în suplinirea împrumutului acordat de BGK, prin intermediul unui grant, care reduce rata dobânzii împrumutului pentru Republica Moldova și a unui grant pentru asistență tehnică, care prevede asistență în completarea cererilor de împrumut sau realizarea auditurilor energetice. Activitățile de asistență tehnică vor fi implementate în colaborare cu Polish Solidarity Fund, unul dintre actorii principali în cooperarea poloneză pentru dezvoltare.

Prin cooperarea în domeniul dezvoltării, Polonia contribuie la susținerea țărilor partenere în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite. Împrumutul acordat de BGK se aliniază nu doar cu această cooperare, ci și cu misiunea și activitățile băncii în domeniul asistenței suverane pentru dezvoltare, ceea ce înseamnă că împrumutul a fost încheiat direct de către bancă cu guvernul unei țări terțe.

„Banca Gospodarstwa Krajowego, cunoscută ca banca poloneză de dezvoltare, dispune atât de cunoștințe, cât și de experiență în sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii. Prin urmare, credem că lansarea noului instrument de asistență pentru dezvoltare BGK pentru Republica Moldova, susținut printr-o subvenție de la Comisia Europeană, va reprezenta un pas important către transformarea energetică a țării. Construirea instrumentelor moderne de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare creează oportunități pentru companiile poloneze să se implice pe piețele internaționale.

În plus, în lumina deciziei istorice a Consiliului European de săptămâna trecută de a începe negocierile de aderare, proiectul implementat de BGK poate reprezenta un element important de sprijin în pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a adăugat Paweł Chorąży.

Implicarea băncilor de dezvoltare în asistența pentru dezvoltare permite combinarea fondurilor publice de la donatori și mobilizarea capitalului privat. Este, de asemenea, despre construirea unei poziții pe scena internațională.

#BGK #Guvernul Poloniei #Guvernul Republicii Moldova #ODA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.