Gazoductele Nord Stream din Marea Baltică urmează să fie sigilate și închise, pentru că nu există niciun plan imediat pentru repararea sau reactivarea lor, scrie Reuters, într-un articol exclusiv, citând o serie de surse care au preferat să-și păstreze anonimatul.

Gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare alcătuit din două conducte, au fost construite de Gazprom pentru a pompa anual 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania pe sub Marea Baltică. Trei dintre conducte au fost avariate de exploziile care au avut loc în jurul lor în septembrie anul trecut. Doar gazoductul Nord Stream 2 a rămas parțial intact.

Tensiunile dintre Moscova și Occident din cauza invaziei rusești în Ucraina au făcut Kremlinul să ordone Gazprom oprirea gazoductului Nord Stream 1. Totodată, guvernul german a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2 înainte de începerea războiului.

Potrivit unuia dintre interlocutorii ruși ai agenției citate, Rusia consideră proiectul „îngropat”. Alți doi au spus că, deși conductele explodate nu au fost planificate să fie reparate, acestea ar putea fi suspendate pentru o posibilă reactivare în viitor.

O altă sursă a confirmat că părțile interesate iau în considerare păstrarea Nord Stream. Cel mai probabil, aceasta va fi urmată de etanșarea capetelor sablate ale conductelor și de acoperirea conductelor pentru a preveni coroziunea suplimentară din cauza apei de mare, notează Reuters.

O sursă rusă a spus că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) din SUA, pe care UE o compensează pentru o parte din livrările sale rusești, devine mult mai scump, atunci Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult gaz de la Rusia.

Anterior, Welt am Sonntag a anunțat planurile autorităților germane de a folosi conductele rămase după construcția Nord Stream 2 pentru a construi o conductă pentru transportul GNL.

Potrivit unor surse, guvernul german negociază cu Nord Stream AG achiziționarea a peste 3.000 de conducte care au rămas după finalizarea construcției Nord Stream 2 pe insula Rügen. Acestea sunt propuse a fi utilizate pentru construcția „o conductă de puțin sub 40 km care va conecta terminalul GNL de lângă Rügen de Lubmin pe continent”.

Welt a indicat că afacerea ar putea fi complexă din punct de vedere juridic, deoarece Nord Stream AG este deținută de Gazprom din Rusia.

Sabotajul de la Nord Stream este investigat de Germania, Danemarca și Suedia. Rusia a cerut în mod repetat să o includă în grup, dar cererile ei, potrivit Ministerului rus de Externe, au fost ignorate.

La începutul lunii februarie, jurnalistul american Seymour Hersh a publicat o investigație asupra atentatului Nord Stream, în care, citând o sursă anonimă, a susținut că în spatele exploziei se află Statele Unite, cu asistența Norvegiei. Autorul investigației a explicat că președintele american, Joe Biden, se temea că Germania ar putea refuza să susțină sancțiuni împotriva Rusiei. SUA au negat acuzațiile, Rusia a cerut ONU să investigheze.

#Nord Stream #Rusia

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.