Uniunea Europeană, temându-se de o reacţie politică adversă în statele membre, nu mai poate fi de acord să garanteze aderarea celor şase ţări din Balcanii de Vest cărora li s-a promis un loc în blocul comunitar, susțin patru diplomaţi şi un document intern, surse citate de presa europeană.

Informația, care vine înaintea unui summit dintre UE şi liderii din Balcanii de Vest la 6 octombrie, afectează strategia UE de a aduce Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord în blocul comunitar şi coincide cu creșterea tensiunilor la frontiera Kosovo-Serbia.

Pentru summit, UE a planificat să-şi reia promisiunea făcută în urmă cu 18 ani „de a-şi oferi sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”, potrivit unui proiect de declaraţie a summitului, datat 11 septembrie şi consultat de Reuters. Dar acesta a trecut prin cel puţin două runde de discuţii fără un acord, au declarat diplomaţii citaţi.

Statele UE nu vor să-şi dezvăluie poziţiile, dar cele bogate din Nord, precum Danemarca, Franţa şi Ţările de Jos, se tem de repetarea aderării grăbite a României şi Bulgariei în 2007 şi a migraţiei slab gestionate a muncitorilor din Europa de Est în Marea Britanie care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE.

Bulgaria este împotriva aderării Macedoniei de Nord din cauza unei dispute lingvistice.

Chiar dacă un anumit limbaj este convenit în cele din urmă, disconfortul reflectă paralizia din planul UE de a construi un „cerc de prieteni”, de la Ucraina la Tunisia, oferind legături mai strânse, comerţ şi ajutor.

În schimb, China şi Rusia avansează cu investiţii şi influenţă. În ianuarie, Serbia a fost prima ţară europeană ce a primit vaccinuri chinezeşti împotriva COVID-19 pentru inoculare în masă.

Uniunea Europeană exacerbează de asemenea în mod indirect tensiunile în regiunea de 20 milioane de locuitori, întrucât cetăţenii din Balcani visau să adere la UE după războaiele etnice din anii 1990 în timp ce s-a dezintegrat Iugoslavia, afirmă diplomaţii.

Trupele NATO şi-au intensificat luni patrulele în Kosovo în apropierea punctelor de trecere a frontierei blocate de localnicii sârbi furioşi după interzicerea intrării maşinilor cu numere de înmatriculare sârbe.

Serbia nu recunoaşte declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008 şi a început manevre militare lângă graniţă.

„Ei trebuie să se comporte greşit pentru a fi observaţi”, a remarcat un înalt diplomat al UE la Bruxelles, implicat în politica Balcanilor. „Există o deteriorare (a situaţiei) în Balcani cauzată de interesul pierdut al capitalelor UE”, a adăugat el.

Ursula von der Leyen: Viitorul Albaniei este în UE

UE şi Statele Unite au făcut apel la calm, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început marţi o vizită de trei zile în cele şase ţări balcanice pentru a arăta angajamentul executivului UE faţă de regiune.

În prima ei oprire, la Tirana, Ursula von der Leyen a reiterat promisiunea că „viitorul Albaniei este în UE”.

Dar credibilitatea UE a fost afectată, în special după ce Franţa şi Ţările de Jos au oprit temporar procesul de extindere în urmă cu doi ani, iar Bulgaria acum îl blochează.

Kosovo şi Serbia se simt dezamăgite de Statele Unite după ce au fost invitate la Casa Albă acum un an de preşedintele de atunci, Donald Trump, pentru a încheia un acord de normalizare a relaţiilor economice, doar ca să-l vadă acum eşuat. UE nu şi-a ţinut promisiunea de a le permite cetăţenilor din Kosovo călătorii fără viză.

Statele pro-extindere, printre care se numără Austria, Italia, Croaţia, Slovenia şi ţările baltice, reproşează Germaniei şi Franţei că nu au reuşit să preseze Bulgaria să-şi ridice vetoul. Progresul Albaniei a fost de asemenea oprit deoarece este legat de Macedonia de Nord în procesul de extindere.

„Cât timp ai atât de multe state membre care cred, dintr-un motiv sau altul, că nu este corect să extindem comunitatea UE mai departe, atunci nu mergem nicăieri”, a notat John O’Brennan, expert în integrarea UE la Universitatea Maynooth din Irlanda.