O reuniune a cabinetului israelian de război programată pentru marţi pentru a discuta din nou răspunsul la atacul direct al Iranului din weekend a fost amânată pentru astăzi, a declarat o sursă guvernamentală, fără a da alte detalii.

Un oficial israelian declarase mai devreme în cursul zilei că o reuniune a cabinetului de război, înfiinţat de premierul Benjamin Netanyahu în octombrie anul trecut în urma atacului Hamas. Cabinetul de război s-a reunit marţi la prânz, însă într-o formulă restrânsă, a declarat o sursă israeliană pentru The Times of Israel. Scopul întâlnirii a fost de a discuta despre un răspuns la atacul iranian de sâmbătă.

Deocamdată, Israelul se gândeşte că nu e rău să ţină Iranul în suspans prin amânarea unui potenţial răspuns. „Lăsaţi-i să fie neliniştiţi”, a declarat sursa israeliană. Răspunsul ar putea fi „în interiorul Iranului sau în afara Iranului”, a mai spus sursa citată de The Times of Israel.

Poziţia majoritară în cabinet este că Israelul ar trebui să răspundă în forţă la atacul fără precedent al Iranului.

Două reuniuni ale cabinetului de război au avut deja loc de când Iranul a lansat sâmbătă seara peste 300 de rachete şi drone împotriva Israelului, ca represalii la atacul împotriva consulatului iranian din Damasc de la 1 aprilie, în urma căruia a fost ucis un comandant de rang înalt al forţei de elită Al Quds a Corpului Gardienilor Revoluţiei.

Şeful Statului Major al armatei, Herzi Halevi, promisese că atacul iranian de sâmbătă seara „va fi întâmpinat cu un răspuns”, dar nu a oferit detalii.

Deşi atacul nu s-a soldat cu morţi şi a provocat puţine pagube datorită apărării aeriene şi contramăsurilor luate de Israel şi aliaţii săi, acesta a sporit temerile că violenţele războiului din Gaza, care durează de şase luni, se extind, existând riscul unui război deschis între adversarii de lungă durată, Iranul şi Israelul.

SANCŢIUNILE, RIPOSTA DORITĂ DE SUA

Preşedintele Joe Biden i-a spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, la sfârşitul săptămânii, că Statele Unite, principalul aliat al Israelului, nu vor participa la o contraofensivă israeliană.

În schimb, împreună cu aliaţii europeni, Washingtonul s-a străduit marţi să înăsprească sancţiunile economice şi politice împotriva Iranului, în încercarea de a îndepărta Israelul de represalii masive.

Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a declarat că el „conduce un atac diplomatic”, scriind la 32 de ţări pentru a le cere să impună sancţiuni asupra programului de rachete al Iranului şi să urmeze Washingtonul în declararea forţei sale militare dominante, Corpul Gardienilor Revoluţiei, ca grup terorist.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că SUA vor folosi sancţiunile şi vor colabora cu aliaţii pentru a continua să perturbe „activitatea malignă şi destabilizatoare” a Iranului. Aceasta a declarat într-o conferinţă de presă la Washington că toate opţiunile pentru a întrerupe „finanţarea terorismului” din Iran sunt pe masă şi că se aşteaptă ca în zilele următoare să fie anunţate noi sancţiuni împotriva Iranului.

La rândul său, şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, care a vorbit la Bruxelles după o videoconferinţă de urgenţă a miniştrilor de externe din UE, a declarat că unele state membre au cerut extinderea sancţiunilor împotriva Iranului şi că serviciul diplomatic al blocului va începe să lucreze la această propunere. Borrell a declarat că propunerea ar extinde un regim de sancţiuni care urmăreşte să limiteze furnizarea de drone iraniene către Rusia, astfel încât să includă şi furnizarea de rachete şi ar putea acoperi, de asemenea, livrările către forţele proxy ale Iranului din Orientul Mijlociu.

MINIŞTRII DE EXTERNE DIN GERMANIA ŞI MAREA BRITANIE, AŞTEPTAŢI ÎN ISRAEL

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a anunţat că se va deplasa în următoarele ore în Israel pentru a discuta despre modul în care se poate preveni o escaladare.

Şi ministrul de externe britanic, David Cameron, este aşteptat în cursul nopţii să sosească în Israel.

Premierul britanic Rishi Sunak i-a spus marţi, la telefon, premierului Netanyahu că o escaladare în Orientul Mijlociu nu este în interesul nimănui şi nu va face decât să agraveze insecuritatea în regiune, astfel că este „un moment în care capetele calme trebuie să aibă întâietate”, a declarat biroul lui Sunak. Sunak declarase luni că Grupul celor şapte mari economii democratice lucrează la un pachet de măsuri împotriva Iranului. Italia, care deţine preşedinţia G7, a sugerat că orice noi sancţiuni vof viza persoane fizice.

Pentru cele mazi importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a refuzat luni să spună dacă Biden l-a îndemnat pe Netanyahu, în discuţiile de sâmbătă seara, să dea dovadă de reţinere în răspunsul la Iran. „Nu vrem să vedem un război cu Iranul. Nu vrem să vedem un conflict regional”, a declarat Kirby în cadrul unui briefing.

Unii analişti spun că este puţin probabil ca administraţia Biden să încerce să înăsprească sancţiunile asupra exporturilor de petrol ale Iranului din cauza îngrijorărilor legate de o creştere mare a preţurilor şi de supărarea principalului cumpărător, China.

Ministrul adjunct de externe iranian Ali Bagheri Kani a declarat luni seară la televiziunea de stat că răspunsul Teheranului la orice contraatac israelian va veni „în câteva secunde, deoarece Iranul nu va aştepta încă 12 zile pentru a răspunde”.

Perspectiva unor represalii israeliene a alarmat însă mulţi iranieni care suportă deja neajunsuri economice şi controale sociale şi politice mai stricte de la protestele majore din 2022-23.