Peste 683 de mii de investigații de înaltă performanță au fost efectuate și finanțate în anul 2025 din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM). Numărul acestora este cu 16 de mii mai mare față de 2024, potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Astfel, pentru aceste servicii, din fondul de bază al AOAM au fost achitate peste 372 de milioane de lei, cu aproape 38 de milioane mai mult comparativ cu anul precedent.

„Din volumul total de mijloace destinate serviciilor de înaltă performanță în 2025, în jur de 60,6 milioane de lei au fost alocate pentru programul „Pacient oncologic”, în cadrul căruia au fost prestate circa 16 500 de servicii, cu 15 % mai multe față de anul 2024. Circa o mie de persoane beneficiază lunar de serviciile de diagnostic acestui program. Aproximativ 20% dintre pacienți au beneficiat de investigații repetate. Cele mai solicitate servicii de înaltă performanță sunt tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară”, transmite instituția.

Totodată, peste șapte milioane de lei au fost direcționate anul trecut pentru investigații în scopul inițierii tratamentului antiviral al hepatitelor cronice virale și cirozelor hepatice B, C, D și stabilirii gradului de afectare a ficatului. Pentru oferirea investigațiilor de înaltă performanță, în 2025 CNAM a contractat 79 de prestatori: 15 instituții republicane, 11 municipale, 22 raionale şi 31 private.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigațiile de înaltă performanță sunt accesibile fără plată numai persoanelor asigurate. Pentru a beneficia de acestea, este necesară programarea în Sistemul informaţional de raportare şi evidenţă a serviciilor medicale (SIRESM). În condiţii de ambulatoriu, serviciile însemnate cu asterisc în anexa nr. 5 a Programului unic sunt prestate în baza biletului de trimitere eliberat de medicul specialist de profil sau medicul de familie. În caz de internare în spital, serviciile de înaltă performanţă sunt acordate gratuit la indicaţia medicului curant sau consultant.

#CNAM #finantare #investigatii

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.