Ambulanța este tot mai solicitată în ultima perioadă. Pe parcursul săptămânii trecute, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a înregistrat 13588 solicitări de la cetățeni, printre care la 1988 copii. După acordarea primului ajutor medical la etapa de prespital 5184 pacienți, dintre care 4101 maturi și 1083 copii au fost transportați la spitalele din țară.

Totodată, în perioada menționată, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru pacienții cu următoarele motive: 3511 urgențe cardiovasculare, dintre care 42 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1952 boli respiratorii, inclusiv 986 cu infecții respiratorii virale acute; 1868 patologii neurologice, dintre care 230 cu accidente vasculare cerebrale și 1055 cu urgențe traumatologice.

„Pe parcursul săptămânii, echipele de pe ambulanță au intervenit prompt la 62 de persoane, inclusiv la 6 copii care au suferit traumatisme de diferit grad în cazul a 37 de accidente rutiere. După acordarea asistenței medicale urgente, conform stării sănătății, 46 pacienți au fost transportați asistat la instituțiile medicale spitalicești”.

Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 100 solicitări pe motivul maladiilor infecțioase, 61 cu urgențe toxice și 29 de combustii. Echipele de asistență medicală urgentă au intervenit operativ în cazul a 23 intoxicații cu medicamente; 11 cu dioxid și monoxid de carbon și 9 intoxicații cu alcool.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulanta #CNAMUP #intoxicatii #pacienti

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.