O bază militară modernă va fi construită în apropierea municipiului Chișinău. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, în timpul emisiunii„Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV. Potivit ministrului, unitatea militară va oferi angajaților Armatei Naționale condiții moderne de studii și antrenamente și va fi folosită pentru depozitarea tehnicii militare. Bani pentru construcția bazei militare au fost alocați din bugetul de stat.

Potrivit ministrului Apărării, Republica Moldova a început un amplu proces de modernizare a Armatei Naționale care presupune atât achiziționarea tehnicii și echipamentelor militare, cât și îmbunătățirea condițiilor de activitate a militarilor. În acest context, în apropiere de Chișinău va fi construită o bază militară care va corespunde tuturor standardelor europene.

„E vorba de crearea de la zero a infrastructurii ce ar permite dislocarea unei unități militare în conformitate cu standardele moderne. Îmi doresc ca civilii și militarii care vor să activeze în cadrul Armatei Naționale să aibă condiții decente pentru activitate. Ceea ce le-ar permite să aibă săli de instruire bune, capacități de antrenare a pregătirii fizice, simulatoare. Ne dorim remize bune pentru stocarea tehnicii pe care în curând o vom primi. Inclusiv, e vorba de condiții de cazare a militarilor în termen. O prioritate pentru noi este și crearea corpului de soldați-sergenți pe contract, mi-aș dori ca tinerii care vin să activeze în armată să aibă un spațiu unde să locuiască, după serviciul activ de zi sau de noapte ”, a spus Anatolie Nosatîi la RliveTV.

Potrivit ministrului, banii necesari construcției bazei militare sunt alocați din bugetul de stat, iar întreaga infrastructură a unității va fi gata în cel mult 5 ani.

„Suntem la o etapă avansată. Am finalizat studiul de fezabilitate. Lucrăm la proiectarea acestei infrastructuri care ar urma să fie amplasată în apropierea orașului Chișinău. Totul este construit de la zero, cu bani din bugetul de stat. Acest proiect va dura pe parcursul mai multor ani întrucât este un proiect de construcție capitală și investițiile vor fi de lungă durată. Tehnologic, nu putem face lucrurile într-un an pentru că este vorba de o infrastructură destul de amplă. Astfel de proiecte durează, de obicei, 3-5 ani”, a mai spus ministrul Apărării.

În anul 2023 din bugetul de stat domeniului apărării i-a fost alocată suma de 1,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din PIB. Suma este mai mare cu 650 de milioane de lei față de anul 2022.

#Anatolie Nosatii #baza militara #rezoomat

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.