Alegerile prezidențiale din România au cuprins pe deplin și Republica Moldova pe aceleași falii ce au împărțit teritoriul dintre Prut și Nistru de-a lungul timpului: est sau vest; estul putinist sau vestul european. Ceea ce surprinde este însă ieșirea publică a unor oameni afiliați unor structuri de stat din Federația Rusă precum Dmitri Peskov care a declarat că ”românii au fost privați de posibilitatea de a vota, dar l-au votat pe colegul lui Georgescu” (n.r. făcând referire la George Simion).

La rândul său, Alexandr Dughin afirma în urma primul tur de scrutin din România că ”alegerea lui Simion este o oportunitate pentru că este dușmanul dușmanilor noștrii”. De asemenea, ambasadorul Federației Ruse acreditat în România, Vladimir G. Lipaev, a declarat pentru o publicație din Federația Rusă că ”forțele liberale au început o campanie agresivă pentru a-l împiedica pe Simion să acceadă la putere”.

Vocilor oficiale ale Moscovei li s-au alăturat partidele pro-ruse din Republica Moldova, care în ultimii ani a depins atât politico-diplomatic, cât și economic de România.

Astfel, Igor Dodon a uitat de ”unionismul” liderului AUR și se declară gata să-l sprijine, ba chiar să schimbe denumirea formațiunii pe care a înființat-o din partidul socialist în partidul suveranist. Cât este de ”suveranist” Igor Dodon știu cel mai bine Vladimir Putin și Dmitri Kozak. Trecerea lui Igor Dodon de la statalismul sovietic la suveranism nu se extinde, din păcate, și asupra trupelor rusești din Transnistria și a regiunii separatiste ce parazitează și afectează cu adevărat suveranitatea Republicii Moldova. Susținerea pentru Simion, după ce a insistat ca acesta să primească interdicție și întoarcerea spre suvernismul a lui Igor Dodon este doar speranța că așa ar putea fi primit la masa occidentalilor la care nu a fost primit nici măcar atunci când era președintele R. Moldova.

Un alt ”lider politic” ce se pronunță pentru susținerea lui George Simion este Igor Istrati – președintele unei fantomatice Mișcări pentru Reforme Sociale (MRS), fost comisar de Drochia și candidat pe listele PD în anul 2009. Formațiunea condusă de Igor Istrati a fost înregistrată pe 22 August 2023 și are sediul în satul Lozova din raionul Strășeni.

Igor Istrati a fost arestat de DNA în anul 2011 și condamnat definitiv la 4 ani cu executare de justiția din România. El a fost acuzat de către procurorii DNA pentru trafic de influență după ce a solicitat unui denunțător suma de 100.000 de mii de euro pentru a-i remite fostului prefect de Iași, Dragomir Tomașeschi pentru ca acesta să faciliteze o împropietărire.

După ispășirea pedepsei, în anul 2020, ”liderul politic” a fost obligat de către Tribunalul Iași să plătească statului roman suma de 270.000 de lei românești după ce instanța a stabilit că Igor Istrati a evitat cu rea credință plata impozitelor către stat.

Aparent, sub forma ascunsă a ”suveranismului” din Republica Moldova nu se ascund decât foști condamnați sau actuali exponenți ai zonei pro-ruse care încearcă să se erijeze în așa numiții salvatori ai statului în încercarea de a căpăta relevanță pe scena politică actuală, dar și pentru a atrage electoratul indecis care în prezent reprezintă aproximativ 30% din potențialul total. Astfel că nu se tem să sprijine un ”alt suveranist” din statul vecin, dacă asta înseamnă câștigarea de noi votanți.

Totuși, în toată această situație incertă, rezultatele primului tur au arătat că electoratul românesc și pro-european din R. Moldova a ales să iasă la vot și să ofere un model. Toate acestea survin ca urmare a experienței negative pe care cetățenii Republicii Moldova au avut-o cu Federația Rusă de-a lungul timpului și mai ales sub conducerea pro-rusă din trecut a statului, când, zona politică și cea a crimei organizate făceau ”un bun parteneriat”, iar corupția era principalul model de funcționare al statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Relațiile cu Federația Rusă și conducerea pro-rusă din trecutul Republicii Moldova nu au lăsat în urma lor decât crize nerezolvate, conflicte înghețate și multe alte probleme la nivelul societății. Dar precum a mai făcut-o în ultimii ani, electoratul pro-european din Republica Moldova va continua să fie un model de urmat pentru statele care suferă de pe urma agresiunilor hibride ale Federației Ruse.

#alegeri #George Simion #Romania

Circa 50.000 de angajați din sectorul public din Republica Moldova primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei. Aceștia activează în domenii precum educația timpurie, administrația publică locală, sănătatea, poliția și cultura. Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, angajații cu venituri mici vor beneficia de cele mai mari creșteri salariale în procente, începând de anul viitor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Ministra a mai precizat că, pe lângă cei circa 50.000 de angajați care primesc salariul minim de 6.300 de lei, mulți alți angajați din sectorul public au salarii lunare mai mici de 15.000 de lei.

„Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Aici vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie, de 6.300 de lei”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit acesteia, majorările salariale vor varia în funcție de categoria profesională. Un asistent social ar putea primi cu aproximativ 2.000 de lei mai mult, în timp ce pentru un soldat este prevăzută o creștere de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Belous a menționat că și alte categorii de angajați, inclusiv bucătarii și lucrătorii din domeniul asistenței sociale, vor beneficia de majorări semnificative, care, în unele cazuri, vor depăși 20%.

„Această creștere mare în procent o vor avea persoanele cu salarii foarte mici”, a explicat ministra.

În cadrul aceleiași discuții, Victoria Belous a vorbit și despre majorările salariilor persoanelor aflate în cele mai înalte funcții în stat. Referindu-se la salariul președintei Republicii Moldova, ministra a precizat că proiectul de lege prevede creșterea acestuia de la aproximativ 22.300 de lei brut la 55.000 de lei.