”Suveranism” cu voie de la Moscova și alți infractori condamnați în sprijinul lui George Simion

Alegerile prezidențiale din România au cuprins pe deplin și Republica Moldova pe aceleași falii ce au împărțit teritoriul dintre Prut și Nistru de-a lungul timpului: est sau vest; estul putinist sau vestul european. Ceea ce surprinde este însă ieșirea publică a unor oameni afiliați unor structuri de stat din Federația Rusă precum Dmitri Peskov care a declarat că ”românii au fost privați de posibilitatea de a vota, dar l-au votat pe colegul lui Georgescu” (n.r. făcând referire la George Simion).

La rândul său, Alexandr Dughin afirma în urma primul tur de scrutin din România că ”alegerea lui Simion este o oportunitate pentru că este dușmanul dușmanilor noștrii”. De asemenea, ambasadorul Federației Ruse acreditat în România, Vladimir G. Lipaev, a declarat pentru o publicație din Federația Rusă că ”forțele liberale au început o campanie agresivă pentru a-l împiedica pe Simion să acceadă la putere”.

Vocilor oficiale ale Moscovei li s-au alăturat partidele pro-ruse din Republica Moldova, care în ultimii ani a depins atât politico-diplomatic, cât și economic de România.

Astfel, Igor Dodon a uitat de ”unionismul” liderului AUR și se declară gata să-l sprijine, ba chiar să schimbe denumirea formațiunii pe care a înființat-o din partidul socialist în partidul suveranist. Cât este de ”suveranist” Igor Dodon știu cel mai bine Vladimir Putin și Dmitri Kozak. Trecerea lui Igor Dodon de la statalismul sovietic la suveranism nu se extinde, din păcate, și asupra trupelor rusești din Transnistria și a regiunii separatiste ce parazitează și afectează cu adevărat suveranitatea Republicii Moldova. Susținerea pentru Simion, după ce a insistat ca acesta să primească interdicție și întoarcerea spre suvernismul a lui Igor Dodon este doar speranța că așa ar putea fi primit la masa occidentalilor la care nu a fost primit nici măcar atunci când era președintele R. Moldova.

Un alt ”lider politic” ce se pronunță pentru susținerea lui George Simion este Igor Istrati – președintele unei fantomatice Mișcări pentru Reforme Sociale (MRS), fost comisar de Drochia și candidat pe listele PD în anul 2009. Formațiunea condusă de Igor Istrati a fost înregistrată pe 22 August 2023 și are sediul în satul Lozova din raionul Strășeni.

Igor Istrati a fost arestat de DNA în anul 2011 și condamnat definitiv la 4 ani cu executare de justiția din România. El a fost acuzat de către procurorii DNA pentru trafic de influență după ce a solicitat unui denunțător suma de 100.000 de mii de euro pentru a-i remite fostului prefect de Iași, Dragomir Tomașeschi pentru ca acesta să faciliteze o împropietărire.

După ispășirea pedepsei, în anul 2020, ”liderul politic” a fost obligat de către Tribunalul Iași să plătească statului roman suma de 270.000 de lei românești după ce instanța a stabilit că Igor Istrati a evitat cu rea credință plata impozitelor către stat.

Aparent, sub forma ascunsă a ”suveranismului” din Republica Moldova nu se ascund decât foști condamnați sau actuali exponenți ai zonei pro-ruse care încearcă să se erijeze în așa numiții salvatori ai statului în încercarea de a căpăta relevanță pe scena politică actuală, dar și pentru a atrage electoratul indecis care în prezent reprezintă aproximativ 30% din potențialul total. Astfel că nu se tem să sprijine un ”alt suveranist” din statul vecin, dacă asta înseamnă câștigarea de noi votanți.

Totuși, în toată această situație incertă, rezultatele primului tur au arătat că electoratul românesc și pro-european din R. Moldova a ales să iasă la vot și să ofere un model. Toate acestea survin ca urmare a experienței negative pe care cetățenii Republicii Moldova au avut-o cu Federația Rusă de-a lungul timpului și mai ales sub conducerea pro-rusă din trecut a statului, când, zona politică și cea a crimei organizate făceau ”un bun parteneriat”, iar corupția era principalul model de funcționare al statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Relațiile cu Federația Rusă și conducerea pro-rusă din trecutul Republicii Moldova nu au lăsat în urma lor decât crize nerezolvate, conflicte înghețate și multe alte probleme la nivelul societății. Dar precum a mai făcut-o în ultimii ani, electoratul pro-european din Republica Moldova va continua să fie un model de urmat pentru statele care suferă de pe urma agresiunilor hibride ale Federației Ruse.

#George Simion #alegeri #Romania

Jamie Dimon, omul care conduce cea mai mare bancă din Statele Unite, spune că riscul unei căderi serioase a pieței de capital americane este mult mai mare decât lasă impresia actualul optimism de pe Wall Street. Într-un interviu rar acordat BBC, președintele executiv al JP Morgan Chase avertizează că o corecție semnificativă ar putea veni „oricând între următoarele șase luni și doi ani”.

„Sunt mult mai îngrijorat decât ceilalți”, spune bancherul, ale cărui opinii cântăresc greu în lumea financiară. Pe lista sa de motive de neliniște: tensiunile geopolitice, cheltuielile bugetare necontrolate și remilitarizarea accelerată a lumii. „Nivelul de incertitudine ar trebui să fie mult mai ridicat în mintea oamenilor decât ceea ce numim normalitate”, a adăugat el.

Dimon a vorbit din Bournemouth, Marea Britanie, unde JP Morgan investește aproximativ 350 de milioane de lire sterline într-un nou campus, plus alte 3,5 milioane pentru proiecte caritabile locale.

La capitolul aprecieri diplomatice, Dimon a ținut să spună că ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, „face o treabă excelentă” și că e optimist privind eforturile guvernului de a stimula inovația și de a reduce birocrația. Dar, dincolo de politețuri, a fost clar: bursele americane „au crescut prea mult, prea repede”.

Banca Angliei a comparat recent entuziasmul pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale cu febra „dotcom” din anii ’90 — și avertizează că evaluările „par exagerate”, existând riscul unei „corecții bruște”.

„Inteligența artificială este reală și, în final, va da roade”, recunoaște Dimon. „Dar, ca în cazul televizoarelor sau al automobilelor, nu toți cei implicați vor câștiga. O parte din banii investiți în AI vor fi, probabil, pierduți.”

Dimon a readus în discuție și tema securității globale — o preocupare tot mai frecventă în mesajele sale publice. În scrisoarea sa anuală către acționari, avertiza că Statele Unite ar rămâne fără rachete în doar șapte zile de război în Marea Chinei de Sud.

„Oamenii vorbesc despre a stoca criptomonede. Eu spun că ar trebui să stocăm gloanțe, arme și bombe. Lumea e un loc mult mai periculos acum, și prefer siguranța în locul naivității”, a spus el fără ocol.

Un alt subiect delicat: presiunile asupra independenței Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Dimon susține că Fed-ul trebuie să rămână autonom și afirmă că îl crede pe Donald Trump „pe cuvânt” când spune că nu va interveni politic – deși același Trump l-a numit pe actualul președinte al instituției, Jerome Powell, „imbecil” pentru că nu a redus dobânzile mai repede.

Dimon recunoaște că America „a devenit un partener ceva mai puțin de încredere” pe scena mondială, dar vede și o parte bună: presiunile Washingtonului ar fi determinat Europa să ia mai în serios subfinanțarea NATO și lipsa de competitivitate economică.

În plan diplomatic, bancherul spune că vede semne încurajatoare pentru o apropiere între SUA și India, care ar putea duce la reducerea tarifelor impuse din cauza comerțului New Delhi cu Rusia. „Am vorbit cu mai mulți oficiali americani care mi-au spus clar că se dorește acest lucru și că va fi făcut”, a afirmat el.

Întrebat dacă are planuri politice, Dimon a negat, spunând că prioritatea sa este „să păstreze JP Morgan o companie sănătoasă și dinamică”. Totuși, cu o doză de autoironie, a adăugat: „Dacă mi-ați da președinția, aș lua-o. Cred că m-aș descurca destul de bine.”