Astăzi, la 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, autoritățile de la Chișinău cheamă cetățenii să participe la un eveniment pentru a-și „arăta recunoștința față de curajul înaintașilor noștri și pentru a ne reafirma dreptul de a ne decide singuri soarta”.

Adoptată de Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, declarația de suveranitate a statului a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor provocări. Autoritățile separatiste din est, susținute de trupele ruse, afectează exercitarea suveranității teritoriale asupra raioanelor din stânga Nistrului. Aflată la intersecția unor mari interese geopolitice, Republica Moldova rezistă cu dificultate presiunilor politice și economice care pun la încercare suveranitatea sa.

Deși încă mai lucrează la afirmarea suvreranității, Republica Moldova trebuie să își adapteze parcursul la noua abordare a suveranității legată de o tot mai mare afirmare a suveranismului în regiune și lume. Prin ce se deosebește acesta de suveranitate și ce riscuri pot apărea pe fundalul creșterii izolaționismului și manipulărilor din partea populiștilor pentru suveranitatea Republicii Moldova?

Aflăm răspunsuri de la invitații Igor Klipii, director executiv al Institutului pentru Studii Europene, și Vitalie Marinuța, general de brigadă în rezervă, fost ministru al Apărării. Astăzi, la ora 20:00, la „Consens Național”, la Rlive TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Moldova #RLIVE TV #suveranitate

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.