Astăzi, la 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, autoritățile de la Chișinău cheamă cetățenii să participe la un eveniment pentru a-și „arăta recunoștința față de curajul înaintașilor noștri și pentru a ne reafirma dreptul de a ne decide singuri soarta”.

Adoptată de Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, declarația de suveranitate a statului a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor provocări. Autoritățile separatiste din est, susținute de trupele ruse, afectează exercitarea suveranității teritoriale asupra raioanelor din stânga Nistrului. Aflată la intersecția unor mari interese geopolitice, Republica Moldova rezistă cu dificultate presiunilor politice și economice care pun la încercare suveranitatea sa.

Deși încă mai lucrează la afirmarea suvreranității, Republica Moldova trebuie să își adapteze parcursul la noua abordare a suveranității legată de o tot mai mare afirmare a suveranismului în regiune și lume. Prin ce se deosebește acesta de suveranitate și ce riscuri pot apărea pe fundalul creșterii izolaționismului și manipulărilor din partea populiștilor pentru suveranitatea Republicii Moldova?

Aflăm răspunsuri de la invitații Igor Klipii, director executiv al Institutului pentru Studii Europene, și Vitalie Marinuța, general de brigadă în rezervă, fost ministru al Apărării. Astăzi, la ora 20:00, la „Consens Național”, la Rlive TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #Moldova #RLIVE TV #suveranitate

Regimul de la Moscova nu are nicio intenție de a opri ostilitățile din Ucraina la linia actuală a frontului și promite să-și „intensifice metodele” de desfășurare a războiului, scrie adevărul.ro.

Șeful diplomației ruse a respins explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent de cele două armate și a recurs din nou la una dintre principalele teme folosite de Kremlin pentru justificarea războiului: lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

„Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și facem deja acest lucru. Ei încep să geamă. Nu este o coincidență faptul că un număr tot mai mare de voci din cadrul discursului nostru public comun solicită o încetare imediată. Asta nu va funcționa. Ne putem opri doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă. Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată. Acest lucru este pur și simplu imposibil”, a spus Lavrov.

El a avertizat și că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei.

„Vom recurge la metodele noastre mult mai dure”, a afirmat ministrul rus, precizând că Rusia urmărește distrugerea a „tot ceea ce alimentează mașina de război a Kievului din Occident”.

Lavrov a recunoscut, de asemenea, că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar a afirmat că este o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”.

Referirea lui Lavrov la generația sovietică ce a învins Germania nazistă continuă una dintre temele centrale ale discursului Kremlinului despre invadarea Ucrainei. Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” pentru a descrie unul dintre obiectivele proclamate de Rusia în Ucraina.

Liderul rus Vladimir Putin a amenințat că „Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești”.

„Rusia va răspunde la confiscarea navelor sale comerciale cu aceeași monedă, nu doar în aceleași ape, ci oriunde, inclusiv în Oceanul Pacific”, a declarat liderul de la Kremlin.