Defrișările în pădurile Republicii Moldova ar putea fi interzise prin lege în următorii trei ani, potrivit unui proiect de lege elaborat și propus de Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova”. Documentul a fost votat, azi, în Parlament, în prima lectură.

Inițiativa a fost prezentată de vicepreședintele fracțiunii Partidului „ȘOR”, Violeta Ivanov. Potrivit ei, anual se taie sute de hectare de păduri, astfel că țara noastră a ajuns să înregistreze cel mai scăzut grad de împădurire din Europa – aproximativ 12%, față de 30% media europeană. În ultimii 20 de ani, Republica Moldova a pierdut peste opt mii de hectare de pădure, dar, între timp, continuă să exporte lemn peste hotare, a menționat Violeta Ivanov.

„Republica Moldova a ajuns unul dintre statele cu cele mai puţine păduri din Europa. Starea actuală a pădurilor la noi este catastrofală. Aceasta nu e altceva decât rezultatul atitudinii pe care noi, oamenii, o afişăm zi de zi faţă de pădurile noastre, dar şi o consecinţă a gestionării ineficiente și frauduloase ale fondului forestier de către organelor responsabile de protejarea acestuia”, a declarat deputatul.

Violeta Ivanov a accentuat că distrugerea pădurilor are efecte grave asupra întregii biodiversități.

„Dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, vom rămâne nu doar fără păduri dar și fără ape freatice care alimentează fântânile de mină, râuri, lacuri, aer curat, soluri și evident nu vor avea nici agricultură, ceea ce va duce la consecințe ireversibile pentru întreaga biodiversitate. Este necesar să protejăm resursele forestiere, deoarece pădurile joacă un rol vital în menținerea unui echilibru în natură”, a mai spus deputatul Ivanov.

Inițiativa semnată de Violeta Ivanov prevede instituirea unui moratoriu pentru o perioadă de trei ani asupra tăierilor din fondul forestier. Vor fi permise doar lucrări de igienă și, în cazuri excepționale, pentru prevenirea sau lichidarea consecințelor calamităților naturale, pentru soluționarea problemelor ce vizează securitatea statului, construcția obiectelor de menire socială.

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.