Defrișările în pădurile Republicii Moldova ar putea fi interzise prin lege în următorii trei ani, potrivit unui proiect de lege elaborat și propus de Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova”. Documentul a fost votat, azi, în Parlament, în prima lectură.

Inițiativa a fost prezentată de vicepreședintele fracțiunii Partidului „ȘOR”, Violeta Ivanov. Potrivit ei, anual se taie sute de hectare de păduri, astfel că țara noastră a ajuns să înregistreze cel mai scăzut grad de împădurire din Europa – aproximativ 12%, față de 30% media europeană. În ultimii 20 de ani, Republica Moldova a pierdut peste opt mii de hectare de pădure, dar, între timp, continuă să exporte lemn peste hotare, a menționat Violeta Ivanov.

„Republica Moldova a ajuns unul dintre statele cu cele mai puţine păduri din Europa. Starea actuală a pădurilor la noi este catastrofală. Aceasta nu e altceva decât rezultatul atitudinii pe care noi, oamenii, o afişăm zi de zi faţă de pădurile noastre, dar şi o consecinţă a gestionării ineficiente și frauduloase ale fondului forestier de către organelor responsabile de protejarea acestuia”, a declarat deputatul.

Violeta Ivanov a accentuat că distrugerea pădurilor are efecte grave asupra întregii biodiversități.

„Dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, vom rămâne nu doar fără păduri dar și fără ape freatice care alimentează fântânile de mină, râuri, lacuri, aer curat, soluri și evident nu vor avea nici agricultură, ceea ce va duce la consecințe ireversibile pentru întreaga biodiversitate. Este necesar să protejăm resursele forestiere, deoarece pădurile joacă un rol vital în menținerea unui echilibru în natură”, a mai spus deputatul Ivanov.

Inițiativa semnată de Violeta Ivanov prevede instituirea unui moratoriu pentru o perioadă de trei ani asupra tăierilor din fondul forestier. Vor fi permise doar lucrări de igienă și, în cazuri excepționale, pentru prevenirea sau lichidarea consecințelor calamităților naturale, pentru soluționarea problemelor ce vizează securitatea statului, construcția obiectelor de menire socială.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.