Guvernul francez a deschis o anchetă urgentă după ce o fată de 14 ani a fost grav rănită, intrând în comă, după ce a fost bătută, în apropierea şcolii sale din sudul Franţei, de alţi trei adolescenţi, potrivit The Guardian.

Cei trei presupuşi atacatori, inclusiv o fată care învăţa la aceeaşi şcoală cu victima, în suburbiile oraşului Montpellier, din sudul ţării, au fost arestaţi sub suspiciunea de tentativă de omor al unui minor.

Incidentul vine într-o perioadă de tensiuni crescute în jurul şcolilor din Franţa şi după ce zeci de mesaje de ameninţare privind atacuri au fost trimise printr-un sistem de mesagerie internă. Victima, identificată ca Samara, a ieşit din comă, dar este ”grav rănită” în urma atacului de marţi după-amiază, produs în apropierea Colegiului ”Arthur Rimbaud” din districtul La Mosson-La Paillade, au afirmat anchetatorii.

Unul dintre cei acuzaţi este o fată de la aceeaşi şcoală, tot în vârstă de 14 ani, care a fost arestată miercuri şi care a recunoscut că a bătut victima, au arătat procurorii. Ceilalţi doi minori arestaţi au vârsta de 14, respectiv 15 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicole Belloubet, ministrul Educaţiei, a solicitat o anchetă inspectorilor din minister, care vor avea la dispoziţie opt zile lucrătoare, începând de vineri, pentru a raporta circumstanţele atacului. ”Această misiune are ca scop atât să stabilească realitatea faptelor, cât şi să stabilească responsabilităţile”, a declarat ea pentru BFMTV, adăugând că Samarei i se datorează ”adevărul”.

Mama acesteia, Hassiba, a declarat presei că fiica sa era victima bullying-ului din patea unui coleg de doi ani şi jumătate, aducând în discuţie posibilitatea ca acest lucru să se datoreze comportamentului şi îmbrăcămintei, considerate ne-islamice.

”Nu înţeleg de fapt motivele acestui copil de a o ataca în mod constant pe Samara, dar e ceva. Cred că e… faptul că ea (Samara)… este poate puţin mai emancipată decât alţi elevi”, a declarat ea.

Ea a acuzat acest coleg de clasă că este ”sponsorul” atacului şi a susţinut că această elevă a fost suspendată pentru două zile în iunie 2023, după ce a publicat o fotografie cu fiica ei pe reţelele sociale, cerând ca ea să fie violată.

Preşedintele Emmanuel Macron a afirmat, în cadrul unor declaraţii televizate, că îşi exprimă ”solidaritatea” cu fata, dar a îndemnat la precauţie în a trage concluzii privind circumstanţele atacului.

”În această fază, aş fi prudent în a pune lucrurile în anumite categorii şi vreau să fie stabilit întreg adevărul, cu calm, iar concluziile să fie trase ulterior”, a spus el.

viewscnt

#bataie #Emanuel Macron #fata

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.