Tănase: Alegerea procurorului general, în lipsa unui sistem de evaluare, știrbește din credibilitatea procesului

Legea are caracter general și nu trebuie creată pentru un anumit context. O spune fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, în condițiile în care guvernarea a aprobat în prima lectură un proiect de modificare a Legii procuraturii care schimbă modalitatea de alegere a procurorului general. Potrivit lui Alexandru Tănase, alegerea procurorului general, în lipsa unui sistem de evaluare, știrbește din credibilitatea procesului și vine în contradicție cu principiul transparenței, notează ipn.md.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii procuraturii, propus de deputatul PAS, Igor Chiriac, viitorul procuror general nu va mai fi selectat în baza punctajului acumulat la evaluarea profesionalismului și integrității, ci în baza majorității voturilor membrilor CSP.

„Alegerea unei persoane de un organ deliberativ doar prin vot, fără existența unui mecanism de punctaj, reduce nivelul de transparență. Atunci când există un punctaj la desemnarea unei persoane este simplu să-ți dai seama care sunt punctele slabe și punctele puternice ale acestui candidat, poți să înțelegi exact raționamentele pentru care a fost sau nu ales. Această modificare vine să anuleze eforturile din ultimii ani de a impune mai multă transparență în procesul de numire a procurorului general. Aceste modificări par a fi de conjunctură. S-au operat pe ultima sută de metri, chiar în perioada când concursul deja era în desfășurare. Modificarea regulilor de joc în timpul jocului nu este un instrument ce poate fi folosit într-un stat cu aspirații europene”, a spus Alexandru Tănase.

Alexandru Tănase sugerează guvernării PAS să nu renunțe la mecanismul de evaluare a performanței candidaților la funcția de procuror general și să lase acest exercițiu pe seama noilor membri CSP.

„Când este vorba de un demnitar de asemenea nivel, cum este procurorul general, contextualizarea nu este necesară. Legile au caracter general și nu sunt făcute pentru un context aparte. Pentru a nu știrbi din imaginea viitorului procuror general este necesar ca aceste modificări să fie revăzute, ca să existe un sistem de punctaj, de evaluare, care ar permite societății să cunoască de ce membrii CSP au votat într-un fel sau altul. Mai mult, trebuie să ținem cont de faptul că actualii membri CSP au trecut procedura de vetting. Prin urmare, sunt persoane asupra cărora nu planează niciun fel de dubii de integritate. Trebuie să tratăm cu bună-credință și încredere membrii acestui organ și să le permitem să aleagă procurorul general, utilizând un mecanism de alegere transparent”, a mai spus fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Proiectul de modificare a Legii procuraturii a fost aprobat în prima lectură cu voturile deputaților PAS. Ieri, documentul urma să fie aprobat în lectura a doua, însă autorul a cerut retragerea acestuia de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#vot #lege #CSP #proiect

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.