Legea are caracter general și nu trebuie creată pentru un anumit context. O spune fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, în condițiile în care guvernarea a aprobat în prima lectură un proiect de modificare a Legii procuraturii care schimbă modalitatea de alegere a procurorului general. Potrivit lui Alexandru Tănase, alegerea procurorului general, în lipsa unui sistem de evaluare, știrbește din credibilitatea procesului și vine în contradicție cu principiul transparenței, notează ipn.md.

Potrivit unui proiect de modificare a Legii procuraturii, propus de deputatul PAS, Igor Chiriac, viitorul procuror general nu va mai fi selectat în baza punctajului acumulat la evaluarea profesionalismului și integrității, ci în baza majorității voturilor membrilor CSP.

„Alegerea unei persoane de un organ deliberativ doar prin vot, fără existența unui mecanism de punctaj, reduce nivelul de transparență. Atunci când există un punctaj la desemnarea unei persoane este simplu să-ți dai seama care sunt punctele slabe și punctele puternice ale acestui candidat, poți să înțelegi exact raționamentele pentru care a fost sau nu ales. Această modificare vine să anuleze eforturile din ultimii ani de a impune mai multă transparență în procesul de numire a procurorului general. Aceste modificări par a fi de conjunctură. S-au operat pe ultima sută de metri, chiar în perioada când concursul deja era în desfășurare. Modificarea regulilor de joc în timpul jocului nu este un instrument ce poate fi folosit într-un stat cu aspirații europene”, a spus Alexandru Tănase.

Alexandru Tănase sugerează guvernării PAS să nu renunțe la mecanismul de evaluare a performanței candidaților la funcția de procuror general și să lase acest exercițiu pe seama noilor membri CSP.

„Când este vorba de un demnitar de asemenea nivel, cum este procurorul general, contextualizarea nu este necesară. Legile au caracter general și nu sunt făcute pentru un context aparte. Pentru a nu știrbi din imaginea viitorului procuror general este necesar ca aceste modificări să fie revăzute, ca să existe un sistem de punctaj, de evaluare, care ar permite societății să cunoască de ce membrii CSP au votat într-un fel sau altul. Mai mult, trebuie să ținem cont de faptul că actualii membri CSP au trecut procedura de vetting. Prin urmare, sunt persoane asupra cărora nu planează niciun fel de dubii de integritate. Trebuie să tratăm cu bună-credință și încredere membrii acestui organ și să le permitem să aleagă procurorul general, utilizând un mecanism de alegere transparent”, a mai spus fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Proiectul de modificare a Legii procuraturii a fost aprobat în prima lectură cu voturile deputaților PAS. Ieri, documentul urma să fie aprobat în lectura a doua, însă autorul a cerut retragerea acestuia de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #lege #proiect #vot

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.