Doi foști miniștri ai Justiției, Alexandru Tănase și Fadei Nagacevschi, afirmă că limba română a rămas moldovenească în Constituție și critică legea votată pe 16 martie. Conform lor, însă, din legea supremă a dispărut sintagma „funcționând în baza grafiei latine”.

Tănase a publicat un editorial la subiect pe timpul.md. Cât despre Nagacevschi, acesta a scris pe rețelele de socializare, aducând critici majorității de la guvernare.

Într-adevăr, pe pagina web legis.md, administrată de Ministerul Justiției, se regăsesc informațiile invocate de Nagacevschi și Tănase. Între timp, în baza de date Weblex, din articolul 13 al Constituției este exclusă sintagma „Limba moldovenească”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a clarifica situația, redacția Realitatea l-a contactat pe Ion Creangă, șeful Direcției Juridice a Parlamentului. Conform lui, este vorba despre o procedură care durează și nu a reușit să fie încă încheiată.

„Am discutat cu Ministerul Justiției. Ei spun că procedura lor este mai complexă și se lucrează pe etape. Întâi se introduc textele de comentarii si apoi texte de modificare. Se va schimba în termenul indicat de lege”, a punctat Creangă.

Agenția Resurse Informaționale Juridice are la dispoziție 30 de zile pentru a modifica terminologia din legislație. Așadar, dacă în Monitorul Oficial noile prevederi au apărut pe 24 martie, textul Constituției urmează să fie schimbat până pe 23 aprilie.

#Constitutie #limba moldovenească #limba romana #modificari #parlament

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.