Deputata Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în cadrul unui briefing susținut astăzi, 20 noiembrie, a analizat pozițiile de negociere ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Potrivit spuselor sale, Guvernul își asumă angajamente majore, cu termene și perioade de tranziție care îi vor afecta direct pe cetățeni și pe antreprenori, dar aceste poziții nu au fost consultate cu Parlamentul și în context ea a anunțat că a adresat un demers către vicepremierul pentru Integrare Europeană.
Parlamentara a menționat că, Republica Moldova a deschis 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole) și a prezentat Comisiei Europene 4 poziții de negociere, pe fondul unei creșteri economice de doar 0,6% și al unei inflații de 10,77%, dar și că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț. Ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”.
Ea a spus că, Clusterul 1 – Valori fundamentale. Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele-cheie. De îndeplinirea celor 6 criterii intermediare privind statul de drept depinde închiderea oricărui alt capitol. Legile se adoptă rapid pe hârtie, dar lipsesc banii, infrastructura și cadrele pentru aplicarea lor, mai ales la nivel local. Clusterul 2 – Piața internă. UE cere ca, după aderare, statele membre să poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni pe piața muncii. În cazul Poloniei și al Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani.
„Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a subliniat ea.
Politiciana a constatat că „Guvernul a cerut, la rândul său:
- 30 de ani de restricții la cumpărarea terenurilor agricole și forestiere;
- 5 ani pentru ajutoarele de stat, inclusiv Moldova IT Park, IMM-uri și parcuri industriale;
- 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor până la 100.000 de euro;
- 5 ani pentru reautorizarea medicamentelor, ca să nu dispară de pe piață produse fără alternativă.
Și în Clusterul 3 se cer perioade de tranziție: 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și pentru acciza la motorină, 6 ani pentru Moldova IT Park. Clusterul 6 – Relații externe. UE cere ca Moldova să denunțe până la aderare acordurile de liber schimb cu țările terțe, adică să iasă din zona de liber schimb a CSI și să renunțe la acordul cu Turcia. Chiar poziția Guvernului recunoaște că piața CSI rămâne strategică: mere: 70,7% din export în 2024; medicamente: peste 50% din export; vinuri: până la 29,3% din export.
Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul cere de la UE asistență compensatorie, dar admite „ajustări structurale semnificative” pentru producători. Totodată, Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, inclusiv la cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei”.
Olga Cebotari a remarcat că, punctul 23 din anexa nr. 2 la HG nr. 180/2024 obligă Guvernul să consulte comisia parlamentară pentru integrare europeană înainte de a aproba pozițiile de negociere. Prevederea nu a fost respectată: niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost consultată cu comisia. Din acest motiv, a adresat o interpelare oficială viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană. Potrivit spuselor sale, Parlamentul trebuie implicat atunci când încă putem influența termenele și perioadele de tranziție, nu după ce pozițiile au plecat la Bruxelles.
Deputata a propus ca proiectele de poziții cu impact major să fie transmise din timp Comisiei, iar Comisia ar urma să audieze miniștrii și să emită un aviz înainte ca pozițiile să fie definitivate.
„Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană.