Tarifele pentru intrarea la Muzeul de Istorie a orașului Chișinău, cunoscut și ca „Turnul de Apă”, ar putea crește în următoarea perioadă, asta după ce s-a cerut ajustarea acestora. Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Primăriei Chișinău organizează consultări publice în acest sens.

În prezent, pentru o vizită, adulții achită 10 lei, studenții și pensionarii – 5 lei, iar elevii – 2 lei. Taxele nu ar fi fost revăzute de zece ani. Potrivit proiectului, se propune 30 lei pentru adulți, 20 lei pentru studenți și pensionari, și 10 lei pentru elevi.

„Luând în considerare evoluția prețurilor de consum, precum și creșterea considerabilă a costurilor pentru întreținerea clădirii și a bunurilor muzeale în condiții corespunzătoare, este inevitabil ajustarea tarifelor pentru serviciile prestate de către Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău”, se menționează în nota informativă anexată la proiectul de decizie.

Se vor modifica și alte tarife, potrivit documentului supus consultărilor.

În argumentarea autorităților se menționează că în unele instituții similare, tarifele depășesc de câteva ori pe cele stabilite pentru muzeul de lângă Universitatea de Stat din Moldova (USM). Pentru comparație, la Muzeul Țăranului din orașul Cahul, elevii achită 10 lei pentru intrare, stundenții și pensionarii, câte 20 de lei, iar adulții – 30 de lei.

Pentru comparație a fost inclus și Muzel municipal „Regina Maria”, Iași, România, acolo unde elevii și studenții achită 10 roni, echivalentul a 40 de lei la intrare, iar adulții – 15 roni, echivalentul a 60 de lei.

O altă comparație, Muzeul „General Derozhinski”, Gabrovo, Bulgaria, acolo unde toți achită aceeași taxă, 5€, echivalentul a 96 lei.

Consultările vor avea loc pe 8 noiembrie, ora 16:00, în incinta muzeului de pe strada Alexei Mateevici 60A.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit administrației, lunar, muzeul este vizitat de circa 1.000 de persoane, însă banii adunați în urma vânzării biletelor parțial acoperă cheltuielile și necesitățile instituției.

Muzeul urmează a fi modernizat, prin achiziționarea echipamentului de referință pentru digitalizarea și promovarea patrimoniului muzeal. Responsabilii menționează că un muzeu modern necesită introducerea unei strategii de marketing care prevede pe lângă serviciile de bază precum: plata pentru biletul de intrare, ghidaje, servicii foto, introducerea unor servicii suplimentare precum: consultanță și expertiză, programe educaționale și ateliere culturale/creative, comercializarea propriilor publicații, confecționarea și comercializarea replicilor/copiilor după lucrări din patrimoniul muzeului și a producției de brand (ex. shopper cu imaginea muzeului, cărți poștale, agende, suvenire etc.), ceea ce permite cadrul normativ de specialitate.

#intrare #muzeu #tarife #Turnul de apa

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.