Noile tarife comerciale impuse de SUA ar putea împinge cea mai mare economie a Europei într-o recesiune, a avertizat joi preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, în contextul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reformă a politicilor fiscale.

”Acum trăim într-o lume cu tarife comerciale, aşa că ne-am putea aştepta la o recesiune în acest an, dacă aceste tarife vor fi implementate cu adevărat”, a declarat Nagel într-un interviu acordat BBC.

Taxele suplimentare impuse de SUA ameninţă să agraveze stagnarea economică a Germaniei, care deja a înregistrat doi ani consecutivi de contracţie, afectată de impactul pandemiei de Covid-19 şi de criza energetică generată de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, în urma invaziei sale în Ucraina.

La doar câteva luni după ce inflaţia şi ratele dobânzilor au început să scadă în zona euro, revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump şi strategia sa protecţionistă bazată pe tarife comerciale afectează pieţele şi relaţiile comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană.

Războiul tarifelor dintre SUA şi UE se intensifică

Miercuri, Uniunea Europeană a ripostat la taxele de 25% impuse de SUA asupra importurilor de oţel şi aluminiu printr-un pachet de contra-tarife, care va afecta mărfuri americane în valoare de 26 miliarde de euro (28,26 miliarde de dolari) începând din aprilie.

”Aceasta nu este o politică bună”, a spus Nagel, avertizând asupra ”schimbărilor tectonice” din economia globală.

El a subliniat că administraţia Trump ar trebui să înţeleagă că ”preţul cel mai mare al acestor tarife va fi plătit chiar de americani.”

Germania, al treilea cel mai mare exportator din lume conform datelor din 2023, este deosebit de vulnerabilă la tarifele impuse de SUA, având în vedere că Statele Unite reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru produsele germane. Sectorul auto şi cel al echipamentelor industriale sunt cele mai expuse riscurilor comerciale.

Exporturile de bunuri şi servicii au reprezentat 43,4% din PIB-ul Germaniei în 2023, conform datelor Băncii Mondiale. În plus, surplusul comercial al Germaniei, de obicei foarte ridicat, a scăzut recent la 16 miliarde de euro în ianuarie, faţă de 20,7 miliarde de euro în decembrie, potrivit Oficiului Federal de Statistică.

Această incertitudine generată de noile tarife vine într-un moment critic, în care ţările UE se pregătesc să relaxeze regulile bugetare pentru a finanţa noi cheltuieli de apărare.

Reforma fiscală şi dezbaterea asupra ”frânei datoriei”

În Germania, conservatorii conduşi de Friedrich Merz, favoritul pentru funcţia de cancelar în viitorul guvern, au propus reformarea mecanismului fiscal cunoscut drept ”frâna datoriei” pentru a permite creşterea cheltuielilor pentru apărare. Această propunere a dus la o creştere a randamentelor obligaţiunilor germane şi la un avans pe pieţele de acţiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul include şi un fond de 500 miliarde de euro pentru infrastructură, însă întâmpină opoziţie din partea Partidului Verde. Conservatorii vor trebui să convingă Partidul Social Democrat (SPD), potenţialul partener de coaliţie, pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru modificarea constituţiei.

#Germania #recensiune #SUA

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.