Fostul director al ANRE, Victor Parlicov, a anunțat estimativ cu cât ar putea crește tariful la gazele naturale pentru consumatorii finali. Potrivit lui, un metru cub de gaze ar putea ajunge până la 9 sau 10 lei, față de 4,30 lei în prezent, informează Realitatea.md.

Potrivit lui, în prezent tarifele la gaze sunt corelate la prețul vechi de achiziție, circa 150 de dolari pentru 1000 m3 de gaze, iar dacă noile condiții din noiembrie impun un preț de 450 de dolari la achiziție – atunci tariful trebuie ajustat.

„Dacă noi vom avea un preț de 450 de dolari, eu m-aș aștepta la o creștere până la nivelul de în jur de 9 lei sau 10 lei pentru un metru cub de gaz. Asta ar fi aproximativ, dacă să luăm în calcul doar componenta de gaz. Dar acolo mai sunt o mulțime de factori: volumele care afectează tarifele, este cursul valutar și mai sunt elemente care țin de devierile financiare. Putem să ne așteptăm la un tarif maxim istoric, dar nu și dacă îl comparăm cu starea economică și facem o corecție la inflația din țară”, a declarat Victor Parlicov, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

În același context, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat că se așteaptă scumpiri la tariful de gaze, dar că nivelul scumpirilor urmează a fi decis de către ANRE.

„Mâine vom avea o ședință cu dl Ceban de la Moldovagaz, care ne va prezenta calculele. În mod normal Moldovagaz merge la ANRE cu aceste calculi. Dar cu siguranță tariful va crește”, a spus Andrei Spînu.

Realitatea.md menționează că potrivit noilor înțelegeri dintre Gazprom și Moldovagaz cu privire la prețul de achiziționare a gazelor rusești, acestea vor costa circa 450 de dolari per mia de metri cubi de gaze, comparativ cu 150 – 200 de dolari per mia de metri cubi, conform contractului vechi.

#ANRE #Moldovagaz #Victor Parlicov

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.