Ţările balcanice recurg din nou la cărbune în timp ce încearcă să răspundă la creşterea globală a preţurilor energiei. În același timp, a stârnit temeri în rândul ecologiştilor că statele renunţă la angajamentele de a elimina treptat cel mai poluant combustibil fosil, transmite Reuters.

Macedonia de Nord, cândva lideră în atragerea investitorilor în energie regenerabilă, a declarat la începutul acestei luni că intenţionează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona centrale electrice. Ministerul Energiei a mai spus că doreşte să cumpere 3 milioane de tone de cărbune de la vecinul Kosovo, deşi nu a fost semnat niciun acord.

„Odată cu declanşarea crizei energetice, nu doar noi, ci toate naţiunile din Europa au crescut imediat producţia de energie electrică din cărbune, deoarece este cea mai ieftină şi mai sigură sursă”, a declarat Vasko Kovacevski, CEO al companiei de stat Elektrani na Severna Makedonija.

Creşterea preţurilor angro, stocurile scăzute şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la creşterea preţurilor energiei şi au determinat multe ţări să se lupte pentru a-şi asigura aprovizionarea, scrie news.ro.

Dar ecologistii spun ca apelarea la carbune nu este raspunsul.

„Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei ecologice şi prezentăm un plan pentru o mină de cărbune? Acest lucru este inacceptabil”, a declarat Nevena Smilevska, de la grupul de mediu Eko-svest din Skopje.

Noile mine de cărbune sunt Zivojno, aproape de centrala Bitola, în sudul ţării, şi Guşterica, lângă uzina Oslomej, în vest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nici guvernul, nici ESM nu au spus când vor deschide minele sau cât vor produce. Skopje plănuia iniţial să elimine treptat cărbunele până în 2027, dar în ianuarie a amânat acest lucru până în 2030.

Între timp, Kosovo a declarat că firme străine – inclusiv din Germania – au întrebat şi ele despre cumpărarea de cărbune.

Kosovo este pe locul cinci în lume în privinţa rezervelor de lignit din lume, un cărbune moale al cărui conţinut relativ scăzut de energie se traduce printr-o poluare deosebit de toxică atunci când este ars.

Serbia a declarat că creşte producţia de cărbune din cauza ploilor insuficiente pentru centralele hidroelectrice şi că va importa 500 de tone de cărbune pe zi din Muntenegru.

Bosnia, singura ţară din Balcani care exportă energie electrică, spune că va amâna planurile de închidere a centralelor pe cărbune din cauza preţurilor ridicate ale energiei şi a impactului războiului din Ucraina.

La uzina Oslomej din Macedonia de Nord, o instalaţie solară de 10 megawaţi a fost construită recent ca parte a unui plan de înlocuire a cărbunelui. Vestea că va fi ars mai mult cărbune la uzină a fost întâmpinată cu consternare de Xhelil Zendeli, care locuieşte în apropiere.

„Oamenii de aici sunt revoltaţi. Acest lucru nu ar trebui să funcţioneze în altă zi. Cu cât o închid mai devreme, cu atât mai bine”, a spus Zendeli.

#cărbune #cresterea preturilor #energie electrica #țări balcanice

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.