Țările europene vor ca președintele american Donald Trump să trimită avioane de vânătoare F-35 în România, ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, scrie The Times. Înalți șefi militari europeni discută despre desfășurarea acestor aeronave la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană din Europa, parte a eforturilor de a descuraja Federația Rusă de la o nouă invazie.

Luni, după summitul istoric de la Washington, Donald Trump a exclus trimiterea de trupe americane la sol în Ucraina, dar a declarat că este dispus să ofere sprijin „aerian”, ca parte a garanțiilor cerute de Kiev. În urma întâlnirii, la care au participat președintele Volodimir Zelenski și șapte lideri europeni, șefii militari s-au reunit pentru a discuta logistica necesară.

Potrivit antena3.ro, generalul Dan Caine, președintele Statului Major Interarme al SUA, a purtat discuții cu omologi din Marea Britanie, Germania, Franța și Italia privind pachetul de garanții pe care Washingtonul îl va oferi Ucrainei. Printre acestea se numără:

trimiterea avioanelor de vânătoare F-35 în România,
continuarea folosirii sateliților americani pentru GPS și misiuni de recunoaștere,
livrarea de sisteme anti-aeriene Patriot și NASAMS către Kiev,
permisiunea pentru avioane spion occidentale să zboare deasupra Mării Negre.

În paralel, Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane Typhoon și o brigadă de 3.000-5.000 de soldați în vestul Ucrainei pentru antrenarea armatei. Franța, Canada și Australia iau în calcul misiuni similare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia s-a opus însă categoric desfășurării oricăror trupe occidentale. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar pentru Ucraina, iar discuțiile NATO privind garanțiile de securitate reprezintă un „drum care duce spre o fundătură”.

El a amintit că propunerile discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul, în 2022, când cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU ar fi avut dreptul de a bloca sprijinul militar pentru Kiev, au fost „un exemplu foarte bun” de ceea ce Kremlinul ar accepta.

#Europa #garanții de securitate #Trump

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au convenit să intensifice dialogul pentru soluționarea problemelor curente ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Decizia a fost luată în cadrul întrevederii din 24 septembrie, desfășurată la sediul Misiunii OSCE în Moldova de la Tiraspol.

Potrivit declarației Misiunii OSCE, discuțiile au avut loc în prezența mediatorilor și observatorilor din procesul de reglementare transnistreană. Părțile au convenit să intensifice interacțiunea, inclusiv la nivelul grupurilor de lucru de experți.

Unul dintre subiectele abordate a vizat punctele de înmatriculare a mijloacelor de transport din Tiraspol și Rîbnița. Partea moldovenească urmează să întreprindă măsurile necesare pentru clarificarea actelor normative relevante, astfel încât aceste puncte să funcționeze eficient, în conformitate cu acordurile convenite anterior.

Un alt subiect a fost situația Liceului „Evrika” din Rîbnița, cu predare în grafia latină. Potrivit OSCE, partea transnistreană va continua eforturile pentru elaborarea și aplicarea mecanismului de transfer al imobilelor de pe strada Gagarin 14 în patrimoniul liceului.

Partenerii internaționali urmează să sprijine părțile în stabilirea garanțiilor necesare și în aducerea clădirilor într-o stare corespunzătoare pentru desfășurarea procesului educațional.

La întrevedere a fost discutată și situația Liceului „Ștefan cel Mare și Sfînt” din Grigoriopol. Chișinăul și Tiraspolul au convenit să interacționeze pentru identificarea unor spații adecvate pentru funcționarea instituției de învățământ cu predare în grafia latină.

De asemenea, reprezentanții politici au stabilit să organizeze o nouă întrevedere până la sfârșitul anului 2026.