Ţările UE au distrus vaccinuri anti-Covid-19 de 4 miliarde de euro

Cel puţin 215 milioane de doze de vaccin anti-Covid achiziţionate de ţările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate între timp, arată o analiză Politico, care estimează costul la 4 miliarde de euro. Analiza se bazează pe date incomplete, pentru că unele ţări au refuzat să le facă publice, mai precizează publicația. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză de vaccin pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania, care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole.

Analiza Politico arată că peste 200 de milioane de vaccinuri anticoronavirus nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare.

Calculele Politico se bazează pe cifrele din 19 ţări europene – 15 ţări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a patru, volumele au fost raportate de presa locală.

Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022. De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului SARS-CoV-2, la sfârşitul anului 2020, ţările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa).

Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deşeuri de pe continent. Calculele bazate pe datele disponibile arată că ţările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populaţiei lor.

În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat şi cel mai mare volum brut de fiole.

În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează Politico.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea ţărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puţin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate.

Polonia şi Franţa, ţări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele. Nu este uşor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franţa, a doua cea mai populată ţară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele nu mai sunt de actualitate, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menţionează Politico.

Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile aruncate în iunie – la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit.

De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depăşite şi să aibă mai multe şanse de a fi aruncate, explică publicaţia de la Bruxelles.

Cât costă vaccinurile aruncate

Politico estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza preţurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice).

Pentru ţările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, Politico a folosit un preţ mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de ţările care au oferit o defalcare.

Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar şi 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croaţiei. Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziţionate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA şi Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze.

În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziţionare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer şi BioNTech, reminteşte publicaţia. Este uşor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât volumul, cât şi momentul acordului s-au dovedit a fi problematice.

Ţările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar şi atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecţiile în exces ţărilor terţe au fost zădărnicite de scăderea cererii şi de problemele logistice, mai punctează Politico.

#COVID-19 #vaccin #UE

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au observat că un colorant alimentar comun poate transforma temporar pielea, mușchii și țesuturile conjunctive ale animalelor vii în materiale semi-transparente, potrivit The Guardian. Într-un experiment inovator, echipa a aplicat tartrazina, un colorant galben folosit în produse precum Doritos și SunnyD, pe burta unui șoarece și a reușit să facă organele interne vizibile prin pielea abdominală. Aplicarea colorantului pe scalpul șoarecelui a permis cercetătorilor să vizualizeze vasele de sânge din creierul animalului.

Cercetătorii au constatat că pielea tratată cu colorant își recăpăta culoarea normală după spălare. Ei cred că metoda ar putea avea aplicații clinice valoroase, inclusiv pentru localizarea rănilor, găsirea venelor pentru extragerea sângelui, monitorizarea tulburărilor digestive și detectarea tumorilor.

„În loc să se bazeze pe biopsii invazive, medicii ar putea fi capabili să diagnosticheze tumori adânc înrădăcinate prin simpla examinare a țesutului unei persoane, fără a fi nevoie de îndepărtarea chirurgicală invazivă. Această tehnică ar putea face prelevările de sânge mai puțin dureroase, ajutându-i pe medici localizeze cu ușurință venele de sub piele”, a declarat Dr. Guosong Hong, cercetător principal în cadrul proiectului.

Metoda amintește de romanul „Omul invizibil” de H.G. Wells, unde secretul invizibilității constă în alinierea indicelui de refracție al unui obiect cu cel al aerului. Lumina se dispersa în țesuturi din cauza diferitelor indicii de refracție, similar cu modul în care un creion pare îndoit într-un pahar cu apă.

Dr. Zihao Ou și echipa de la Stanford au descoperit că anumiți coloranți pot face lumina să pătrundă mai ușor prin piele și țesuturi, modificând indicele de refracție al acestora. În experimentele descrise în Science, un piept de pui a devenit transparent la lumina roșie după ce a fost scufundat în tartrazină, un colorant galben din produsele alimentare. Colorantul a redus împrăștierea luminii, permițând o penetrare mai profundă.

Este vorba de colorantul alimentar galben utilizat în chipsurile Doritos, băutura SunnyD și alte produse din SUA.

Echipa a aplicat apoi colorantul galben pe burta unui șoarece, făcând pielea abdominală transparentă și dezvăluind intestinele și organele rozătoarei. Într-un alt experiment, ei au aplicat colorant pe capul ras al unui șoarece și, cu ajutorul unei tehnici numite imagistică cu contrast de speckle laser, au văzut vasele de sânge din creierul animalului.

„Cea mai surprinzătoare parte a acestui studiu este că, de obicei, ne așteptăm ca moleculele de colorant să facă lucrurile mai puțin transparente. De exemplu, dacă amestecați cerneală albastră de pix în apă, cu cât adăugați mai multă cerneală, cu atât mai puțină lumină poate trece prin apă. În experimentul nostru, atunci când dizolvăm tartrazina într-un material opac precum mușchii sau pielea, care în mod normal împrăștie lumina, cu cât adăugăm mai multă tartrazină, cu atât materialul devine mai clar. Dar numai în partea roșie a spectrului de lumină. Acest lucru contravine așteptărilor noastre obișnuite cu coloranții.” a explicat Dr. Guosong Hong, cercetător principal.

Cercetătorii notează că procesul este „reversibil și repetabil,” pielea recăpătându-și culoarea normală după spălare. Deocamdată, transparența este restricționată de adâncimea de penetrare a colorantului, dar Dr. Hong sugerează că injecțiile sau plasturii cu microace ar putea permite colorantului să pătrundă mai adânc.

Deși metoda nu a fost testată încă pe oameni, cercetătorii speră ca procedura să permită studii detaliate ale organelor și bolilor fără a necesita intervenții chirurgicale majore.

Potrivit lui Christopher Rowlands și Jon Gorecki de la Imperial College din Londra, această tehnică, combinată cu imagistica modernă, ar putea oferi vizualizarea unui întreg creier de șoarece sau identificarea tumorilor sub țesuturi groase de câțiva centimetri. Ei afirmă că va exista „un interes extrem de larg” pentru această procedură.