Deciziile guvernării de a ajuta cetățenii pentru a depăși criza economică au impact pe termen scurt, iar autoritățile trebuie să se gândească la politici care să contribuie la eradicarea fenomenului sărăciei, pe termen mediu și lung.

Opinia aparține vicepreședintelui Comitetului European pentru Drepturile Sociale, Tatiana Puiu, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Sărăcia din Moldova: pericole sociale, politice și geopolitice”, organizate de Agenția de presă IPN.

Tatiana Puiu spune că prin ridicarea nivelului educației tinerei generații statul va reuși eradicarea treptată a fenomenului sărăciei.

„Un copil sărac va lăsa drept moștenire aceeași sărăcie viitoarelor generații. Sărăcia este strâns legată de educație. Datele statistice vin cu prognoze sumbre potrivit cărora în curând vom avea tot mai mulți vârstnici. Potrivit datelor, în Republica Moldova către anul 2040 va exista doar un milion 700 de mii de cetățeni, dintre care 30% vor fi vârstnici. Nu este o problemă doar a Republicii Moldova, întreaga Europă îmbătrânește. Este un trend înfricoșător, dar nu este o problemă care persistă doar în Republica Moldova”.

Potrivit Tatianei Puiu, obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană vor oferi Republicii Moldova posibilitatea de a fi parte a soluțiilor elaborate de statele membre pentru probleme precum îmbătrânirea populației, migrația sau sărăcia.

Tatiana Puiu a salutat decizia autorităților de a interveni prompt pentru a ajuta cetățenii să facă față crizei energetice sau inflației din ultima perioadă.

„Ce se face acum, pe termen scurt, are impact. Dar guvernarea trebuie să se gândească și la ce trebuie făcut pe termen lung. Potrivit datelor, către anii 2040, o treime din populație vor fi persoane cu vârsta de peste 60 de ani și de pe acum trebuie să ne punem întrebarea cum vor rezista sistemele sociale atunci când persoanele cu vârsta aptă de muncă vor trebui tot mai mult să sprijine persoanele vârstnice”, a explicat vicepreședinta Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#educație #saracie Moldova #Tatiana Puiu

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.