Clădirea Teatrului Dramatic din Mariupol, devenită simbol al tragediei din 2022, va fi redeschisă după un amplu proces de restaurare finanțat de Kremlin, o decizie care a provocat indignare la Kiev și critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, scrie The Times.

În martie 2022, teatrul a fost lovit de bombardamente aeriene rusești, în pofida faptului că, pe asfalt, în fața clădirii, era scris vizibil cu litere uriașe cuvântul „COPII”. În interior se adăposteau în jur de o mie de civili, iar până la 600 de persoane și-au pierdut viața. Organizația Amnesty International a calificat atacul drept „o crimă de război evidentă”.

După mai bine de trei ani, autoritățile ruse anunță redeschiderea teatrului, prezentată drept o „renaștere culturală a Mariupolului”. Pe site-ul instituției renovate se afirmă că „teatrul, împreună cu orașul, renaște din nou, așa cum a făcut de atâtea ori în istorie”.

Lucrările de reconstrucție au fost realizate de o companie din Sankt Petersburg, iar primele spectacole sunt programate pentru sărbătorile de iarnă. Repertoriul include piese clasice de Cehov și Puşkin, dar și musicaluri pentru copii.

În schimb, Consiliul municipal al Mariupolului, care funcționează acum în exil la Dnipro, a condamnat inițiativa Moscovei, acuzând Kremlinul că „vrea să cânte și să danseze pe oasele celor uciși”. Oficialii ucraineni susțin că imediat după ocuparea orașului, locul bombardamentului a fost izolat pentru a ascunde urmele crimei, iar resturile clădirii, amestecate cu trupurile victimelor, ar fi fost înlăturate în secret.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că peste 20.000 de civili au murit la Mariupol în primele săptămâni ale invaziei și a acuzat Kremlinul că încearcă să „betoneze crimele de război sub pretextul reconstrucției”.

Potrivit adevarul.ro, în 2023, un moment controversat a amplificat tensiunile: o soprană chineză a interpretat cântece sovietice printre ruinele teatrului, în timpul unei vizite oficiale a unei delegații străine, gest calificat de Kiev drept o insultă la memoria victimelor.

Moscova, în continuare, neagă orice responsabilitate pentru atac, susținând, fără dovezi, că explozia ar fi fost provocată de forțele ucrainene.

Redeschiderea Teatrului Dramatic face parte dintr-un amplu program al Kremlinului de reconstrucție a orașului Mariupol, distrus în proporție de peste 90% în timpul asediului din 2022. Totuși, localnicii rămași afirmă că multe dintre noile clădiri au fost ridicate în grabă, doar pentru propagandă, iar proiectele culturale urmăresc rescrierea imaginii războiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kremlin #Mariupol #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.