Accesul la aplicația de mesagerie Telegram a fost blocat marți de autoritățile din India, cu câteva zile înainte de o nouă sesiune a examenului național de admitere la medicină, organizată după ce luna trecută unul din subiectele de examen a fost dezvăluit dinainte, transmite Agerpres cu referire la AFP și Reuters.

Fiasco-ul examenului extrem de selectiv, împreună cu un alt scandal legat de corectarea examenelor de liceu au stârnit indignare și au alimentat proteste la care s-a cerut inclusiv demisia ministrului educației.

Ministerul Electronicii a ordonat restricționarea accesului la Telegram până pe 22 iunie, data noii sesiuni de examene. Funcțiile care permit utilizatorilor să editeze postări existente vor rămâne restricționate până pe 30 iunie.

„Aceste două măsuri au fost luate în interesul ordinii publice, ca răspuns la utilizarea organizată a platformei de către rețele de fraudă vizând înșelarea candidaților”, a explicat Agenția națională pentru examene din India într-un comunicat.

Testul național de eligibilitate pentru admiterea la medicină (NEET), unul dintre cele mai competitive examene din țară, atrage peste două milioane de candidați la profesia de medic în fiecare an.

Sesiunea programată pentru luna mai a fost anulată în urma unor relatări despre scurgerea unui subiect, unele media susținând că acesta a circulat via Telegram.

Presiunea intensă de a promova aceste examene și costul personal și financiar al acestora pentru candidați alimentează apetitul unor rețele care încearcă să vândă subiecte de examen celui care oferă cel mai mult.

Biroul central de investigații (CBI) din India a făcut cunoscut că a fost reținut ‘creierul’ scurgerii de informații, identificându-l drept un profesor de chimie implicat în proces din partea Agenției naționale pentru examene.

Luni, Ministerul indian al Educației a lansat un site web prin care îndeamnă publicul să raporteze „declarații suspecte, conținut neautorizat sau activități frauduloase” legate de examenul NEET.

Din cauza dificultății de a obține un loc de muncă stabil și bine plătit, studenții indieni petrec ani de zile pregătindu-se pentru examene ultra-competitive, în speranța de a găsi un loc de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#blocare #examen #India #Telegram

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.