În mesajul de felicitare de la sfârșit de an, adresat lui Joe Biden, președintele rus, Vladimir Putin, s-a arătat convins de un posibil dialog eficient cu omologul său. Acesta i-a transmis mesajul înainte de a avea loc convorbirea telefonică între cei doi lideri.

„Sunt convins (…) că vom putea face progrese şi vom clădi un dialog ruso- american eficient, bazat pe respect reciproc şi pe luarea în considerare a intereselor naţionale ale fiecăruia”, i-a scris Putin lui Biden într-o telegramă, potrivit Kremlinului, pe fondul crizei ruso-occidentale din cauza tensiunilor privind Ucraina, conform Agerpres.

Biden şi Putin urmează să poarte o convorbire telefonică joi, 30 decembrie, în jurul orei 20:30 GMT, a doua discuţie de acest tip în mai puţin de o lună, aminteşte AFP. Potrivit Casei Albe, preşedintele american doreşte să propună „o cale diplomatică” pentru ieşirea din criză.

La rândul său, Moscova şi-a făcut cunoscute cerinţele, vizând în principal un tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, îndeosebi către Ucraina. Primele convorbiri între SUA şi Rusia sunt prevăzute să aibă loc la 10 ianuarie, la Geneva.

Occidentalii acuză Moscova că pregăteşte invazia Ucrainei, după ce Rusia a desfăşurat la frontiera comună zeci de mii de militari şi armament.

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe rus a anunţat joi că viceministrul de externe rus Serghei Riabkov şi secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, vor conduce negocierile de securitate de la Geneva.

Rusia va purta apoi discuţii cu NATO, la Bruxelles, la 12 ianuarie, care vor fi urmate de o reuniune mai amplă, la care vor participa Rusia, SUA şi alte state europene, la 13 ianuarie, despre care MAE rus a anunţat că va avea loc la Viena.

„În timpul convorbirilor vom căuta să obţinem din partea americanilor garanţii juridice ferme pentru securitatea Rusiei, mai precis că NATO nu se va extinde către est şi că nu vor fi desfăşurate la graniţele noastre sisteme de armament care ameninţă Rusia”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un briefing de presă.

#dialog ruso-american #Joe Biden #Vladimir Putin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.