Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Franța va prelua conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. Mii de soldați sunt pregătiți să descurajeze amenințările

30 Dec. 2021, 15:21
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
30 Dec. 2021, 15:21 // În Lume //  Realitatea.md

Franța preia de la 1 ianuarie, timp de un an, comanda Forței de Reacție Rapidă (VJTF) a NATO, înființată în 2014, în urma summitului din Țara Galilor, ca răspuns la crizele din Orientul Mijlociu și la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Conducerea VJTF, care plasează soldații în stare de alertă și gata de desfășurare în câteva zile, este asigurată anual de aliați, prin rotație.

Franța preia astfel coordonarea de la Turcia, care a asigurat acest mandat pe durata anului 2021. Germania va conduce unitatea în 2023.

”Mulțumesc Franței pentru că va conduce forța de reacție rapidă a NATO în 2022. Forță operațională comună cu un grad foarte înalt de disponibilitate (VJTF) este o contribuție substanțială la apărarea noastră colectivă, iar conducerea Franței reprezintă o demonstrație puternică a angajamentului și capacităților. Într-o perioadă de provocări de securitate fără precedent, nu trebuie să existe nicio neînțelegere cu privire la hotărârea NATO: suntem uniți pentru a apăra și proteja toți aliații”, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat al Alianței.

VJTF, care poate ajunge la un efectiv de până la 40.000 de militari, este pregătită să intervină în termen de două-trei zile de la declanşarea unei crize.

În 2022, VJTF va cuprinde o forță multinațională de câteva mii de soldați. Brigada franco-germană de 3.500 de soldați va servi drept nucleu al forței, bazându-se pe Regimentul 1 Infanterie și Regimentul 3 Husari.

Condusă de Corpul de Reacție Rapidă al Franței din Lille, brigada franco-germană este o unitate binațională, subliniind legătura puternică dintre aliații NATO Germania și Franța. Alte țări NATO, inclusiv Spania, Portugalia și Polonia, vor pune la dispoziție militari. Cea mai mare parte a forței este formată din unități din brigada principală.

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 20:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
18 Aug. 2026, 20:41 // Slider //  Ana Panaguța

Prețul petrolului a urcat din nou marți, 18 august, peste pragul de 90 de dolari pe baril, până la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie, pe măsură ce scad speranțele că tensiunile dintre Statele Unite și Iran se vor calma rapid. În același timp, Donald Trump a transmis că nu există în prezent negocieri cu Teheranul, deși cu numai o zi înainte vorbea despre existența unui canal de comunicare cu Gardienii Revoluției, relatează antena3.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internațional, au ajuns marți dimineață la aproximativ 91 de dolari pe baril, în creștere cu 0,1%. Petrolul american WTI a urcat cu 0,7%, până la 85 de dolari pe baril.

Creșterea vine după expirarea, luni, a armistițiului de 60 de zile convenit în iunie între Washington și Teheran.

Înțelegerea trebuia să ofere timp pentru negocieri privind un acord mai durabil și pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, însă aceasta se deteriorase deja înainte să expire oficial, iar în ultimele zile tensiunile au crescut din nou.

Trump: „Nu au loc discuții cu Iranul”

Donald Trump a scris marți, pe Truth Social, că Statele Unite nu poartă negocieri cu Iranul și că nici nu sunt programate astfel de discuții.

„Nu au loc discuții sau conversații și nici nu sunt programate cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne pe deplin în vigoare. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcțională. Toate minele navale au fost îndepărtate sau detonate”, a transmis președintele american.

Declarația vine însă la numai o zi după ce Trump afirmase că administrația sa a stabilit un canal de comunicare cu Gardienii Revoluției Iraniene, forța militară care răspunde direct liderului suprem al Iranului.

Gardienii Revoluției au negat că ar exista astfel de discuții indirecte cu Statele Unite.

Și Jared Kushner, emisar special al administrației, prezentase luni o imagine foarte diferită față de cea descrisă marți de Trump.

„Aș spune că discuțiile dintre guvernul SUA și diferite zone ale guvernului iranian, la toate nivelurile, sunt probabil mai intense decât au fost vreodată”, a declarat Kushner pentru Fox News, vorbind despre conversații „foarte pozitive și active”.

Strâmtoarea Ormuz rămâne în centrul tensiunilor

Trump susține că operațiunile americane pentru îndepărtarea minelor navale din Strâmtoarea Ormuz au fost finalizate și afirmă în continuare că ruta este deschisă.

Traficul naval nu a revenit însă la nivelurile obișnuite, iar Iranul contestă afirmația potrivit căreia strâmtoarea funcționează normal.

Îngrijorarea investitorilor a crescut și după ce Trump a amenințat luni că ar putea bombarda Omanul, aliat al Statelor Unite, dacă acesta ar interveni în operațiunile americane din strâmtoare. Declarația a alimentat temerile că un acord de pace între Washington și Teheran este încă departe.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, iar orice risc de blocare sau limitare a traficului poate împinge rapid cotațiile în sus.

Tensiunile împing în sus și costurile de împrumut

Efectele conflictului se văd și pe piețele obligațiunilor. Randamentele titlurilor de stat au crescut marți, pe fondul temerilor că un conflict prelungit între SUA și Iran ar putea menține energia scumpă și ar alimenta din nou inflația.

Într-un asemenea scenariu, băncile centrale ar putea fi obligate să păstreze dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat marți până la 5,33%, cel mai ridicat nivel din aproape două decenii, potrivit Reuters. În Germania, randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a ajuns la maximul ultimilor 15 ani.

Analiștii Deutsche Bank au arătat că randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani au atins maxime multianuale în mai multe țări, semn că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!