Postul public din autonomia găgăuză GRT, aflat în ultimii ani sub controlul grupării criminale Șor, ar putea să fie închis. Avertizarea a fost lansată de Comisia juridică din Adunarea Populară de la Comrat după ce a examinat raportul privind modul în care televiziunea publică găgăuză a reflectat procesul electoral.

Documentul a generat un amplu ecou public și a devenit temei pentru o analiză detaliată a activității postului regional de radio și televiziune, notează deschide.md.

În cadrul discuțiilor, membrii comisiei au atras atenția asupra unui șir de încălcări comise de GRT. Printre acestea se numără nerespectarea prevederilor legislației audiovizuale din autonomie și a Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Deputații din autonomie au menționat că activitatea companiei este marcată de încălcarea principiilor libertății de exprimare, ale pluralismului și de existența unor cazuri de furnizare a informațiilor neveridice.

Unii membri ai comisiei au semnalat inclusiv existența unor situații de cenzură la GRT, fapt interzis categoric de legislația în vigoare și contrar principiilor fundamentale ale serviciului public de radiodifuziune.

De asemenea, a fost remarcat că volumul total al amenzilor aplicate GRT a ajuns la circa 500 de mii de lei, ceea ce reprezintă un argument suplimentar în favoarea necesității reformării instituției.

În urma deliberărilor, Comisia juridică a adoptat în unanimitate următoarele decizii:

Să declare activitatea conducerii GRT privind respectarea legislației — nesatisfăcătoare.
Să declare activitatea Consiliului de Supraveghere al GRT în exercițiul funcției de monitorizare — nesatisfăcătoare.
Să recomande Consiliului de Supraveghere examinarea corespunderii directorului GRT funcției deținute.

Deputații au subliniat că, dacă situația nu se schimbă și neregulile constatate nu sunt înlăturate, există riscul ca GRT să fie închis. Comisia a reamintit că domeniul mediatic al autonomiei trebuie să respecte principiile transparenței, obiectivității și legalității, iar soarta ulterioară a instituției depinde direct de deciziile conducerii și ale Consiliului de Supraveghere.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, intenționează să aibă o convorbire telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, după ce reprezentanții săi speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, îi vor prezenta rezultatele discuțiilor purtate cu oficialii din Rusia și Ucraina. Potrivit unui oficial american citat de presa ucraineană, convorbirea ar urma să aibă loc chiar pe 7 septembrie.

Conform sursei citate, înainte de a-l contacta pe Putin, Trump se va consulta cu Witkoff și Kushner. Ulterior, președintele american ar urma să discute și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Emisarii lui Trump au mers la Moscova și Kiev

Diplomația americană încearcă să relanseze negocierile privind încheierea războiului din Ucraina. Steve Witkoff și Jared Kushner au mers mai întâi la Moscova, unde au discutat despre perspectivele unei încetări a războiului. Trump a declarat anterior că emisarii săi au dus la Moscova o propunere privind încheierea conflictului și i-a descris drept negociatori foarte buni.

Ulterior, cei doi reprezentanți americani au ajuns la Kiev, unde s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni. La întâlniri au participat și consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța și Germania.

Steve Witkoff a declarat că Statele Unite susțin o soluționare diplomatică a războiului și consideră că dialogul direct cu Rusia este esențial pentru obținerea unui acord de pace. Oficialul american a spus că discuțiile de la Moscova au adus „idei noi”, care au fost ulterior prezentate și părții ucrainene.

„Ne străduim să găsim o soluție diplomatică pentru acest conflict, nu una militară. Acesta a fost întotdeauna obiectivul președintelui Trump”, a declarat Witkoff.

Kievul vorbește despre două planuri

Președintele ucrainean a prezentat și două direcții pentru perioada următoare. Planul „A” presupune accelerarea eforturilor diplomatice pentru reducerea escaladării și apropierea de un acord de pace. Planul „B” vizează consolidarea apărării Ucrainei și dezvoltarea capacităților de interceptare a rachetelor balistice și a dronelor.

Zelenski a afirmat că Ucraina dezvoltă inclusiv tehnologii pentru combaterea dronelor reactive și că aproximativ 67 de companii din țară lucrează în acest domeniu. Potrivit acestuia, câteva dintre companii au demonstrat deja rezultate și se pregătesc să introducă pe scară largă aceste tehnologii.

În paralel, Statele Unite ar urma să majoreze anul viitor producția de rachete pentru sistemele Patriot, iar Ucraina are acorduri de licențiere cu Germania pentru dezvoltarea propriilor capacități de apărare antirachetă.

Zelenski: sunt discutate „idei noi”

Președintele ucrainean a spus că în următoarele săptămâni Ucraina, Statele Unite și țările europene ar putea discuta mai multe detalii privind procesul diplomatic.

Zelenski nu a oferit detalii despre noile propuneri discutate, afirmând că acestea trebuie analizate înainte de a fi prezentate public. El a precizat însă că obiectivul este identificarea unor soluții care să apropie părțile de încheierea războiului.

Potrivit liderului ucrainean, este necesară și o eventuală întâlnire trilaterală între Ucraina, Statele Unite și Rusia. Kievul susține că astfel de discuții ar putea avea loc, inclusiv cu participarea partenerilor europeni, dacă Moscova va accepta formatul.

În acest context, o eventuală convorbire între Donald Trump și Vladimir Putin ar putea reprezenta următorul pas important al eforturilor diplomatice americane pentru reluarea negocierilor privind războiul din Ucraina.