Teodor Cârnaț – care se prezintă ca avocat, profesor, doctor habilitat, expert în protecția drepturilor omului și drept constituțional – a renunțat la ideea de a candida la șefia Primăriei Chișinău, la o lună de la conferința de presă în care anunța că va intra în luptă independent. Dezvăluirea a fost făcută luni, 9 octombrie curent, pentru Newsmaker.md.

Profesorul universitar a înțeles că va avea dificultăți la înregistrare în calitate de candidat independent, din cauza numărului de semnături pe care urma să le colecteze pentru a putea să depună actele la înregistrare.

Ar fi avut propuneri să candideze din partea unor partide politice, dar a refuzat.

„Am văzut și că sunt candidați serioși care pot câștiga din primul tur. Dacă aș fi participat, aș fi luat 4-5% și apoi ar fi fost un al doilea tur, dar nu vreau ca moldovenii să plătească pentru al doilea tur”, a declarat Teodor Cârnaț.

În 2019, a mai candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, din partea Partidului „Voința Poporului”. Atunci, a obținut 0,85% din voturi.

Teodor Cârnaț a deținut mai multe funcții, inclusiv de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De șapte ori, a încercat să obțină un mandat de judecător la Curtea Constituțională (CCM) și o dată și-a încercat norocul la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI) – toate fără succes.

În prezent, activează în calitate de profesor universitar la Facultate de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldovei (USM).

În luna martie, anunța că va candida la funcția de președinte al țării.

#alegeri #candidat #profesor universitar #Teodor Carnat #USM

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.