Teodor Cârnaț – care se prezintă ca avocat, profesor, doctor habilitat, expert în protecția drepturilor omului și drept constituțional – a renunțat la ideea de a candida la șefia Primăriei Chișinău, la o lună de la conferința de presă în care anunța că va intra în luptă independent. Dezvăluirea a fost făcută luni, 9 octombrie curent, pentru Newsmaker.md.

Profesorul universitar a înțeles că va avea dificultăți la înregistrare în calitate de candidat independent, din cauza numărului de semnături pe care urma să le colecteze pentru a putea să depună actele la înregistrare.

Ar fi avut propuneri să candideze din partea unor partide politice, dar a refuzat.

„Am văzut și că sunt candidați serioși care pot câștiga din primul tur. Dacă aș fi participat, aș fi luat 4-5% și apoi ar fi fost un al doilea tur, dar nu vreau ca moldovenii să plătească pentru al doilea tur”, a declarat Teodor Cârnaț.

În 2019, a mai candidat la funcția de primar al mun. Chișinău, din partea Partidului „Voința Poporului”. Atunci, a obținut 0,85% din voturi.

Teodor Cârnaț a deținut mai multe funcții, inclusiv de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De șapte ori, a încercat să obțină un mandat de judecător la Curtea Constituțională (CCM) și o dată și-a încercat norocul la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI) – toate fără succes.

În prezent, activează în calitate de profesor universitar la Facultate de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldovei (USM).

În luna martie, anunța că va candida la funcția de președinte al țării.

#alegeri #candidat #profesor universitar #Teodor Carnat #USM

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.