Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Teoria care schimbă tot: O călătorie spre Marte ar putea dura 33 de zile

06 Mai 2026, 16:37
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Realitatea.md
06 Mai 2026, 16:37 // Cosmos //  Realitatea.md

O descoperire realizată întâmplător în anul 2015 a dus la conturarea unei teorii inovatoare care promite să reducă semnificativ durata călătoriilor spre Marte. Marcelo de Oliveira Souza, cosmolog la Universitatea de Stat din Nordul statului Rio de Janeiro, Brazilia, a explicat pentru Live Science că astronauții ar putea folosi „o scurtătură” urmând traiectoriile asteroizilor.

În prezent, estimările oficiale indică faptul că un drum spre Planeta Roșie durează între șapte și zece luni. Din cauza alinierii planetelor pentru un consum eficient de combustibil, care are loc doar o dată la 26 de luni, o misiune completă dus-întors ajunge să dureze aproape trei ani, transmite Antena 3 CNN.

Noua teorie, publicată în revista Acta Astronautica, sugerează că indiciile geometrice valoroase pentru rute mai rapide se pot regăsi în estimările orbitale timpurii ale asteroizilor din apropierea Pământului. Souza a subliniat că această metodă ar putea schimba ideea că este nevoie de mai mult de doi ani pentru o misiune pe Marte.

Ideea i-a venit cercetătorului în timp ce studia obiectul 2001 CA21, un asteroid care părea să aibă o traiectorie rară ce intersecta zonele orbitale ale Pământului și ale planetei Marte. Deși măsurătorile ulterioare au fost rafinate, geometria inițială din timpul opoziției din 2020 a sugerat posibilitatea unor rute „ultra-scurte”.

Souza a declarat că această descoperire a fost o surpriză, menționând că nu căuta în mod specific acest rezultat, ci s-a aflat „în locul potrivit la momentul potrivit”. El a explicat că traiectoriile inițiale ale asteroizilor se schimbă constant pe măsură ce astronomii le rafinează, oferind perspective unice în momente specifice.

Calculele efectuate pentru opoziția din octombrie 2020 au arătat că o călătorie de aproximativ 34 de zile ar fi fost posibilă din punct de vedere geometric. Totuși, acest scenariu ar fi necesitat viteze de plecare de 32,5 km/s, depășind capacitățile rachetelor actuale.

Mai mult, nava ar fi ajuns la Marte cu o viteză de aproximativ 108.000 km/h. Această viteză este considerată prea mare pentru ca sistemele de aterizare existente în prezent să poată gestiona manevrele în siguranță.

Cercetătorul a folosit însă aceeași geometrie pentru a analiza viitoarele ferestre de oportunitate din anii 2027, 2029 și 2031. Prin metoda analizei Lambert, el a constatat că alinierea din anul 2031 oferă cele mai viabile oportunități folosind o tehnologie apropiată de cea actuală.

Conform scenariului propus pentru aprilie 2031, o misiune completă dus-întors ar putea fi finalizată în doar 153 de zile, adică aproximativ cinci luni. Nava ar pleca pe 20 aprilie, ar ajunge pe Marte pe 23 mai după 33 de zile de zbor și s-ar întoarce pe Pământ până în luna septembrie.

Există și o alternativă cu un consum mai redus de energie pentru aceeași fereastră din 2031, care ar necesita o lansare la 16,5 km/s. Această misiune ar dura aproximativ 226 de zile, fiind totuși semnificativ mai scurtă decât duratele estimate în prezent.

Deși conceptul rămâne în mare parte teoretic, fezabilitatea depinde de designul navei, masa încărcăturii și propulsie. Totuși, vitezele necesare sunt comparabile cu cele atinse de misiunea NASA New Horizons, care a fost lansată în 2006 cu 16,26 km/s.

În final, autorul studiului consideră că astfel de traiectorii de mare viteză ar putea deveni accesibile rachetelor de generație următoare. El a menționat în acest context proiecte precum Starship de la SpaceX sau New Glenn de la Blue Origin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 16:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 16:25 // Slider //  Ana Panaguța

Serviciul de Imigrare şi Control Vamal al SUA (ICE) este „complet şi total scăpat de sub control”, a declarat sâmbătă guvernatorul democrat al statului Washington (vest), Bob Ferguson, după arestarea a două persoane pe un aeroport din acest stat, lângă Seattle, informează antena3.ro.

„Ca mulţi americani, sunt indignat să văd agenţi mascaţi, care nu se identifică, trăgând de oameni pe pasarele în timp ce se îmbarcă într-un zbor”, a scris Bob Ferguson pe X.

Imagini video distribuite pe scară largă pe reţelele de socializare sâmbătă arată două persoane reţinute de bărbaţi mascaţi pe pasarela de îmbarcare într-un avion.

„Operaţiunile de astăzi de pe Aeroportul Internaţional Seattle-Tacoma sunt doar cel mai recent exemplu al tacticilor profund antiamericane ale ICE”, a adăugat Bob Ferguson.

Agenţii ICE ar fi putut încălca o lege statală care restricţionează posibilitatea ofiţerilor de aplicare a legii de a-şi acoperi feţele, a declarat guvernatorul într-o conferinţă de presă, adăugând că investighează modul în care aceştia au obţinut accesul pe pasarela de îmbarcare.

ICE a indicat că a efectuat „o operaţiune ţintită sâmbătă dimineaţă pentru a aresta un cetăţean străin fără acte originar din Mexic care depăşise termenul de valabilitate al vizei”.

Agenţia a confirmat pe platforma X că a arestat ulterior o a doua persoană care va fi urmărită penal pentru agresarea unui agent federal după ce a aruncat cu cafea fierbinte în direcţia lui. Această persoană este, de asemenea, din Mexic, iar viza sa expirase, potrivit ICE.

Acţiuni controversate ale agenţilor ICE

Compania Alaska Airlines, care a operat zborul pe care cele două persoane arestate plănuiau să-l ia, a declarat sâmbătă că este „îngrijorată de intervenţia forţelor de ordine din această dimineaţă”, adăugând că „nu conduce şi nu coordonează activităţile de control al imigraţiei”.

La rândul său, Portul din Seattle, care administrează aeroportul, a anunţat că este „indignat de incidentul din această dimineaţă în care au fost implicaţi ICE şi doi pasageri”.

În urma victoriei democraţilor la alegerile intermediare din 3 noiembrie, preşedintele republican Donald Trump l-a ales pe Stephen Miller, arhitectul politicii sale dure de imigrare, drept noul său şef de cabinet.

Miller s-a confruntat cu critici intense după împuşcarea mortală asupra a doi protestatari de către agenţi ICE la Minneapolis la începutul anului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!