O descoperire realizată întâmplător în anul 2015 a dus la conturarea unei teorii inovatoare care promite să reducă semnificativ durata călătoriilor spre Marte. Marcelo de Oliveira Souza, cosmolog la Universitatea de Stat din Nordul statului Rio de Janeiro, Brazilia, a explicat pentru Live Science că astronauții ar putea folosi „o scurtătură” urmând traiectoriile asteroizilor.

În prezent, estimările oficiale indică faptul că un drum spre Planeta Roșie durează între șapte și zece luni. Din cauza alinierii planetelor pentru un consum eficient de combustibil, care are loc doar o dată la 26 de luni, o misiune completă dus-întors ajunge să dureze aproape trei ani, transmite Antena 3 CNN.

Noua teorie, publicată în revista Acta Astronautica, sugerează că indiciile geometrice valoroase pentru rute mai rapide se pot regăsi în estimările orbitale timpurii ale asteroizilor din apropierea Pământului. Souza a subliniat că această metodă ar putea schimba ideea că este nevoie de mai mult de doi ani pentru o misiune pe Marte.

Ideea i-a venit cercetătorului în timp ce studia obiectul 2001 CA21, un asteroid care părea să aibă o traiectorie rară ce intersecta zonele orbitale ale Pământului și ale planetei Marte. Deși măsurătorile ulterioare au fost rafinate, geometria inițială din timpul opoziției din 2020 a sugerat posibilitatea unor rute „ultra-scurte”.

Souza a declarat că această descoperire a fost o surpriză, menționând că nu căuta în mod specific acest rezultat, ci s-a aflat „în locul potrivit la momentul potrivit”. El a explicat că traiectoriile inițiale ale asteroizilor se schimbă constant pe măsură ce astronomii le rafinează, oferind perspective unice în momente specifice.

Calculele efectuate pentru opoziția din octombrie 2020 au arătat că o călătorie de aproximativ 34 de zile ar fi fost posibilă din punct de vedere geometric. Totuși, acest scenariu ar fi necesitat viteze de plecare de 32,5 km/s, depășind capacitățile rachetelor actuale.

Mai mult, nava ar fi ajuns la Marte cu o viteză de aproximativ 108.000 km/h. Această viteză este considerată prea mare pentru ca sistemele de aterizare existente în prezent să poată gestiona manevrele în siguranță.

Cercetătorul a folosit însă aceeași geometrie pentru a analiza viitoarele ferestre de oportunitate din anii 2027, 2029 și 2031. Prin metoda analizei Lambert, el a constatat că alinierea din anul 2031 oferă cele mai viabile oportunități folosind o tehnologie apropiată de cea actuală.

Conform scenariului propus pentru aprilie 2031, o misiune completă dus-întors ar putea fi finalizată în doar 153 de zile, adică aproximativ cinci luni. Nava ar pleca pe 20 aprilie, ar ajunge pe Marte pe 23 mai după 33 de zile de zbor și s-ar întoarce pe Pământ până în luna septembrie.

Există și o alternativă cu un consum mai redus de energie pentru aceeași fereastră din 2031, care ar necesita o lansare la 16,5 km/s. Această misiune ar dura aproximativ 226 de zile, fiind totuși semnificativ mai scurtă decât duratele estimate în prezent.

Deși conceptul rămâne în mare parte teoretic, fezabilitatea depinde de designul navei, masa încărcăturii și propulsie. Totuși, vitezele necesare sunt comparabile cu cele atinse de misiunea NASA New Horizons, care a fost lansată în 2006 cu 16,26 km/s.

În final, autorul studiului consideră că astfel de traiectorii de mare viteză ar putea deveni accesibile rachetelor de generație următoare. El a menționat în acest context proiecte precum Starship de la SpaceX sau New Glenn de la Blue Origin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#descoperire accidentală #Marte #misiune spatiala

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu aproape doi dolari pe baril, pe fondul speranţelor privind progresele diplomatice în Orientul Mijlociu, însă cotaţiile se menţin aproape de maximele ultimelor şase luni, în condiţiile în care atacurile asupra transporturilor maritime şi infrastructurii energetice continuă să ameninţe aprovizionarea mondială, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au închis şedinţa în scădere cu 1,93 dolari, respectiv 1,67%, la 113,88 dolari pe baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 1,86 dolari, sau 1,83%, până la 99,90 dolari pe baril.

Declinul a fost determinat de reluarea eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, deşi perspectivele unui acord de pace rămân incerte.

Mohsen Rezaei, şeful Consiliului de Securitate al Iranului, s-a întâlnit marţi cu liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, la o zi după discuţiile purtate cu reprezentanţii Arabiei Saudite, Turciei şi Pakistanului.

Potrivit presei de stat iraniene, Khamenei a subliniat necesitatea protejării intereselor Iranului şi a menţinerii condiţiilor formulate de Teheran pentru încetarea războiului.

Cele patru ţări au convenit să continue negocierile pentru consolidarea cooperării în domeniul păcii şi securităţii, alimentând speranţele privind o eventuală detensionare a conflictului.

Cu toate acestea, riscurile pentru piaţa petrolului rămân semnificative, în condiţiile în care rebelii houthi din Yemen, aliaţi ai Iranului, şi-au reluat atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită.

Gruparea a anunţat marţi că a atacat cu o rachetă balistică rafinăria Ras Tanura, cea mai mare din Arabia Saudită, după ce anterior revendicase şi lovituri asupra unor instalaţii de pompare a petrolului.

”Atacurile continue ale houthi asupra Arabiei Saudite şi extinderea prezenţei militare în Golf menţin riscurile privind aprovizionarea, chiar dacă evoluţiile diplomatice determină reducerea unei părţi din prima de risc inclusă în preţuri”, au explicat analiştii Gelber & Associates, notează News.ro.

Situaţia transporturilor maritime rămâne deosebit de tensionată în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru comerţul mondial cu petrol.

Potrivit datelor Institutului Washington pentru Politica Orientului Apropiat, octombrie a fost luna cu cele mai multe atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz şi în apele învecinate de la începutul monitorizării acestor incidente, în 2017.

Banca elveţiană UBS a arătat că, deşi traficul naval prin strâmtoare a crescut, numărul atacurilor asupra vaselor s-a majorat, iar riscurile ar putea deveni şi mai severe dacă sprijinul naval american se va diminua.

Săptămâna trecută, petrolul Brent a depăşit 117 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din aprilie, după o serie de atacuri iraniene asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz.

UBS estimează că Brent se va menţine în jurul nivelului de 110 dolari pe baril până la sfârşitul anului, revizuindu-şi în creştere prognoza anterioară, de 100 de dolari.

Bjarne Schieldrop, analist la SEB, consideră că preţurile actuale includ o primă de risc semnificativă, asociată posibilităţii unor noi atacuri americane şi israeliene împotriva Iranului în săptămânile următoare.

Investitorii urmăresc şi alegerile parlamentare desfăşurate marţi în Israel, al căror rezultat ar putea influenţa evoluţia conflictului regional.

Scrutinul ar putea pune capăt mandatului premierului Benjamin Netanyahu, deşi sondajele indică o competiţie strânsă şi posibilitatea ca partidul său, Likud, să îşi menţină poziţia.

Analiştii Commerzbank au avertizat că rezultatul alegerilor ar putea avea implicaţii importante pentru războiul cu Iranul, în special dacă Netanyahu va rămâne la putere şi va încerca să obţină o schimbare de regim la Teheran.

Pe piaţa internaţională a petrolului, atenţia este îndreptată şi către Rusia, unde exporturile de ţiţei prin porturile de la Marea Baltică şi Marea Neagră ar urma să scadă în noiembrie.

Potrivit unor traderi, rafinăriile ruseşti intenţionează să îşi majoreze producţia după încheierea lucrărilor de mentenanţă şi să fabrice mai multă motorină pentru a răspunde cererii generate de acordul încheiat în octombrie între Washington şi Moscova.

Surse din industrie au declarat pentru Reuters că rafinăriile ruseşti şi-au majorat procesarea ţiţeiului cu 25% în a doua jumătate a lunii octombrie, comparativ cu începutul lunii, după încetarea atacurilor repetate cu drone ucrainene asupra instalaţiilor petroliere.

Astfel, în pofida scăderii cotaţiilor de marţi, piaţa petrolului rămâne vulnerabilă la evoluţiile militare şi diplomatice din Orientul Mijlociu, precum şi la modificările fluxurilor internaţionale de aprovizionare.