În regiunea transnistreană sunt 1166 de persoane care primesc pensii în dreapta Nistrului. Anual, Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) alocă bani pentru 35.000.

Precizările au fost făcute în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1 de către șefa CNAS, Elena Țîbîrnă. Oficiala a precizat că datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Funcționara a precizat că dacă au activat oficial și au plătit contribuții, acești cetățeni vor beneficia de pensii. În caz contrar, li se va achita un sport de solidaritate, în valoare de circa 1700 de lei.

„V-am spus avem 35.000 de beneficiari ca bărbați, potențial beneficiari, și în jur de 53.600 ca doamne, care au deja 62 de ani și ar fi potențial beneficiari în Republica Moldova. Dar nu toți au stagiul realizat contribuții pe partea dreapta a Nistrului. Și atunci cea mai mare povară va fi asupra alocațiilor sociale, asupra bugetului de stat. Și dacă să luăm pur matematic, dacă toată această cohortă va veni și va solicita lunar 1700 de lei, care este alocația socială de stat, vă dați seama cam cât costă bugetul. (…) Sistemul de asigurări nu va fi cumva impus să facă față. Din simplu motiv că nu sunt contribuții și sistemul de asigurări sociale este bazat pe contribuții. Și pensii nu achită fără contribuții. Dar povara cea mai mare va cădea asupra bugetului de stat”, a spus Elena Țîbîrnă.

În cazul indemnizațiilor pentru nașterea copiilor, familiile din stânga Nistrului primesc alocația unică, iar ulterior câte 1000 de lei lunar, dacă înregistrează minorul în Registrul de Stat al Populației. În cazul lipsei contribuțiilor la bugetul de asigurări, însă, mamele și tații care locuiesc în regiunea transnistreană nu vor beneficia de plata indemnizațiilor oferite pentru copiii de până la 3 ani.

#copii #indemnizatii #Moldova #pensionar #Transnistria

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.