Din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice vor fi alocate în avans către societățile pe acțiuni „Termoelectrica” și „CET-Nord” 260 de milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie termică în lunile februarie – martie ale acestui an. O decizie în acest sens a fost luată astăzi de Comisia pentru Situații Excepționale.

„Mijloacele financiare au fost distribuite în vederea asigurării necesarului de lichidități pentru achiziționarea păcurii de către „Termoelectrica” (200 milioane) și pentru acoperirea decalajului de casă înregistrat de „CET-Nord” (60 milioane) în perioada rece a anului, în baza prognozelor efectuate de operatori. Dacă mărimea avansului va depăși suma compensațiilor acordate consumatorilor, companiile urmează să restituie soldul către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. De asemenea, reieșind din impedimentele logistice, furnizorii de păcură vor fi scutiți de plata penalităților prevăzute în contractele cu S.A. „Termoelectrica”.”, se arată în decizia CSE.

Membrii Comisiei au dispus să fie scutită de TVA cu drept de deducere livrarea a 3000 tone de coajă de floarea-soarelui granulată, pentru acoperirea deficitului de biocombustibil solid în perioada sezonului curent de încălzire în circa 85 instituții publice din țară. Această măsură a fost luată pentru a susține realizarea obiectivelor politicii naționale în domeniul eficienței energetice și promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

Totodată, pe perioada stării de urgență, atât energia electrică importată, cât și cea exportată se va declara până la ultima dată a lunii imediat următoare celei din gestiune, se mai regăsește în dispoziție.

Prin dispoziția CSE a fost introdusă o clarificare referitoare la repartizarea compensațiilor pentru consumatorii cu un singur contor per bloc. În cazul lor, va fi aplicat prețul stabilit pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică ridicată, în limita unui volum total lunar de 180 m3 per apartament, pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#căldură #CSE #decizie #energie

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.