Efectul imediat al oricărui acord ar putea fi pur și simplu acela de a îngreuna viața soldaților ucraineni, dar ar putea, în cele din urmă, să schimbe și echilibrul nuclear din Asia.

Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord, a debarcat din trenul său blindat de lux în această săptămână, în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde a fost întâmpinat de o fanfară militară. Liderul nord-coreean a venit în Orientul Îndepărtat rus pentru a-l întâlni pe Vladimir Putin. La o cină cu salată de rață și găluște de crab, spălate cu vin rusesc, cei doi dictatori au rostit un toast pentru ceea ce Kim a numit o „luptă sacră” împotriva imperialismului occidental, scrie The Economist.

Kim este nepotul unui tiran impus Coreei de Nord de Stalin. Putin este nostalgic pentru trecutul imperial al Rusiei. Dar, amenințarea pe care o reprezintă astăzi cei doi dictatori este evidentă și reală. O alianță între ei ar putea influența cursul războiului din Ucraina, oferind Rusiei noi provizii de arme. De asemenea, ar putea escalada cursa înarmărilor nucleare în Asia.

Coreea de Nord este ca o versiune extremă a ceea ce Rusia devine sub Putin: o societate militarizată izolată de Occident, condusă de un despot care nu ține cont de viața oamenilor. Cu toate acestea, în ciuda sărăciei și izolării sale, Coreea de Nord are la dispoziție ceea ce Rusia ar avea nevoie disperată: mai multe obuze de artilerie. Se estimează că Rusia a produs peste 10 milioane dintre ele anul trecut și, la fel ca și cele produse de Ucraina, se epuizează. Coreea de Nord, cu forțele sale armate construite după model sovietic, are milioane de obuze de artilerie în stoc și puterea industrială primitivă de a produce și mai multe arme. Rata de eșec a rachetelor sale este mare: dintr-o salvă îndreptată spre Coreea de Sud în 2010, 20% nu au reușit să explodeze. Dar pentru Rusia, este mult mai bine decât nimic. Coreea de Nord poate oferi și alte arme, cum ar fi rachete sau obuziere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice acord referitor la muniții ar urma să vină într-un moment delicat al contraofensivei Ucrainei, al cărei ritm lent a ridicat noi întrebări cu privire la tacticile sale și la rezultate. În acest moment, Ucraina a atins cel puțin paritatea cu Rusia în războiul de artilerie, ambele părți confruntându-se cu provizii limitate. Dar dacă Rusia ar primi un aflux de muniții, ar fi capabilă să blocheze mai eficient forțele ucrainene, încetinind și mai mult avansul acestora și crescând ritmul de uzură al forțelor inamice în următoarele luni de iarnă.

Coreea de Nord vrea însă ceva în schimb. În anii 2000, Rusia a aderat la un regim internațional de sancțiuni impus Coreei de Nord pentru programul său ilegal de arme nucleare. Cu toate acestea, locul de întâlnire din această săptămână – Cosmodromul Skhidny – a oferit un indiciu nu prea subtil despre ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare. Kim ar putea cere acces la tehnologia rusă de rachete care ar putea îmbunătăți raza de acțiune, fiabilitatea și flexibilitatea sistemului purtător al focoaselor nucleare din Coreea de Nord. Poate, în plus, și-ar dori să obțină și secretele sateliților și submarinelor rusești.

Astfel, în timp ce efectul imediat al oricărui acord poate fi pur și simplu acela de a îngreuna viața soldaților ucraineni, un astfel de acord ar putea, de asemenea, să schimbe în cele din urmă echilibrul nuclear din Asia. Regimul nord-coreean este volatil și răuvoitor: a amenințat periodic că va arde Coreea de Sud și a lansat două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune chiar înainte de summitul Kim-Putin. Alte țări sunt îngrijorate de faptul că, aceste două state își vor îmbunătăți capacitățile lor militare și ar putea răspunde prin construirea propriilor arsenale. O dinastie Kim care ar putea lansa rachete din submarine după bunul plac și-ar îngrozi vecinii.

Întâlnire între Putin și Kim Jong Un

Unirea dictatorilor Vladimir Putin și Kim Jong Un va fi o problemă pentru China. După cum scrie Bloomberg, o alianță mai strânsă între Putin și Kim Jong Un amenință stabilitatea atât în Europa, cât și în Asia. Această perspectivă ar trebui să îngrijoreze principalul sponsor al celor doi lideri – China – la fel de mult ca și pe dușmanii lor din Occident.

După întâlnirea de la Vladivostok, dictatorul nord-coreean Kim Jong-un l-a invitat pe omologul său Vladimir Putin să viziteze Phenianul la o „oră convenabilă”, invitație pentru care a primit acordul.

#alianta #Coreea de Nord #Rusia

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.