Economia Ucrainei depășește economia Rusiei la mai mulți indicatori-cheie, pentru prima dată de la începutul invaziei la scară largă în 2022, deși este încă cu un sfert mai mică decât era în 2021, scrie publicația The Economist.

Banca Națională a Ucrainei estimează o creștere a PIB de 4% în 2024 și de 4,3% în 2025. Moneda rămâne stabilă, iar rata dobânzii de 13,5% este cea mai scăzută din ultimele 30 de luni. În schimb, în Rusia, ratele dobânzilor ar putea crește în curând la 23% pentru a frâna declinul rublei. Băncile se află într-o stare fragilă, iar creșterea PIB-ului este estimată la doar 0,5-1,5% în 2025.

Provocări

Cu toate acestea, Ucraina se confruntă cu provocări serioase: o escaladare a războiului, diminuarea resurselor interne și influența președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Rusia a refuzat să prelungească inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, cunoscută și sub numele de acordul privind cerealele, în iulie 2023. Ca răspuns, Ucraina și-a stabilit propriul coridor maritim, securizându-l printr-o campanie de descurajare maritimă care a implicat drone și rachete. Acest lucru a permis reluarea nu numai a transporturilor de cereale, ci și de metale și minerale, care reprezintă al doilea cel mai important export al țării.

Aceste măsuri, împreună cu asistența occidentală, au împiedicat Rusia să lipsească Ucraina de resursele și moralul necesare pentru a-și continua lupta. Cu toate acestea, economia intră acum într-o fază în care se confruntă cu cele mai mari provocări: lipsuri grave de energie, resurse umane și finanțare, transmite digi24.ro.

În decembrie, Ucraina și-a mărit capacitatea de import de energie electrică din UE cu aproape un sfert, ajungând la 2,1 GW. Mulți producători de alimente au trecut la obținerea ebergiei prin fermentarea reziduurilor de biogaz pentru uz propriu, în timp ce instalațiile industriale combină aceste surse cu importurile pentru a preveni pene de curent catastrofale.

Potrivit lui Andrii Pișnii, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, se așteaptă ca reparațiile continue la rețeaua electrică să mențină deficitul mediu de energie electrică al Ucrainei la 6% din cererea totală în 2025 și la 3% în 2026.

Deficitul de forță de muncă

O altă provocare este deficitul de forță de muncă. Din 2022, mobilizarea, migrația și războaiele au redus forța de muncă cu mai mult de o cincime, la 13 milioane de persoane. Cererea de forță de muncă rămâne ridicată, numărul locurilor de muncă vacante ajungând la 65.000 pe săptămână, comparativ cu doar 7.000 în primele săptămâni ale războiului. Cu toate acestea, există o medie de doar 1,3 cereri pentru fiecare post vacant, în scădere de la două în 2021.

Ministerele ucrainene ale economiei și apărării se luptă cu echilibrul mobilizării, încercând să aloce eficient resursele pentru viitorul țării. Până în prezent, conducerea civilă s-a abținut de la satisfacerea cererilor maximaliste ale armatei, ceea ce este în detrimentul efortului de război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar și industriile considerate critice pot scuti acum doar jumătate dintre angajații lor de la mobilizare.

O altă problemă este lipsa fondurilor. Fermele și întreprinderile mici se luptă să împrumute suficienți bani pentru a-și finanța operațiunile, iar investițiile pe termen lung au devenit aproape imposibile.

Creșterea costurilor de afaceri a redus profiturile. Companiile care deservesc clienții interni transferă o parte din aceste costuri asupra consumatorilor, contribuind astfel la inflație. Cu toate acestea, exportatorii care concurează pe piețele globale nu își pot permite să facă același lucru.

De asemenea, guvernul cheltuiește mult mai mult decât primește. În 2025, se preconizează că deficitul bugetar va fi de aproximativ 20% din PIB, aproape tot acest deficit – 38 de miliarde USD – urmând să fie acoperit prin finanțare externă.

#economie #razboi #Rusia #Ucraina

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a lansat o licitație pentru proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei feroviare Iași–Ungheni. Valoarea estimată a contractului este de peste 5,6 milioane de euro, fără TVA, iar lucrările ar urma să fie finalizate în 24 de luni: șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, scrie BANI.MD.

Proiectul prevede lucrări semnificative pe partea moldovenească a traseului. Printre acestea se numără reabilitarea și modernizarea podului feroviar Eiffel peste râul Prut, inclusiv repararea structurilor metalice, înlocuirea elementelor deteriorate și a traverselor de pod.

Totodată, podul va fi pregătit pentru electrificare, iar de-a lungul liniei feroviare vor fi instalate elementele necesare pentru alimentarea trenurilor cu energie electrică. Sistemul de electrificare va funcționa la 25 kV și 50 Hz.

Lucrările includ și reconstrucția liniilor de cale ferată din stația Ungheni, precum și modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare, blocare și telecomunicații feroviare.

Contractul va fi realizat în regim „Design & Build”, ceea ce înseamnă că firma care va câștiga licitația va asigura atât proiectarea, cât și furnizarea echipamentelor și materialelor, lucrările de construcție, testarea și punerea în funcțiune a infrastructurii.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin programul Connecting Europe Facility (CEF) și face parte din rețeaua europeană de transport TEN-T. Scopul este de a îmbunătăți legătura feroviară dintre Republica Moldova și România, de a crește capacitatea de transport peste frontieră și de a aduce infrastructura feroviară din Moldova la standarde europene.

Ofertele vor fi evaluate după criteriul celui mai bun raport calitate–preț. Prețul va conta în proporție de 60%, în timp ce experiența companiei și calificarea specialiștilor vor avea câte 20%.