Pe măsură ce Rusia își continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa au crescut temerile că Moscova va pune ochii pe noi ținte. Subiectul a atras atenția editorialiștilor publicației The Washington Post, care se întreabă dacă țara noastră – „micuța fostă republică sovietică Moldova”, ar putea deveni următoarea „victimă” a lui Vladimir Putin.

„Moldova – fără ieșire la mare, nu are nici adâncimea teritorială, nici populația și cu atât mai puțin capacitatea militară, pentru a face față Moscovei. La fel cum Ucraina a provocat furia lui Putin, în speranța de a deveni mai democratică, pluralistă și pro-occidentală, actualul președinte al Moldovei și guvernul său au făcut același lucru, de exemplu, trimițând reprezentanți la forumurile găzduite de Uniunea Europeană și NATO”, notează ziariștii americani.

Integrarea Republicii Moldova în alianțele occidentale reprezintă un obiectiv a cărui realizare va dura o perioadă îndelungată. Cu toate acestea, până și interesul țării noastre față de entitățile europene a reușit să înfurieze Moscova. În acest sens, editorialiștii The Washinhton Post reamintesc recentele declarații ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a menționat că „Occidentul dorește ca Moldova să devină următoarea Ucraină” – o amenințare destul de serioasă în condițiile actuale.

„Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, este excepțional de fragilă. O fâșie îngustă separatistă a frontierei sale de est, la granița cu Ucraina, a fost ocupată timp de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești, care numără acum aproximativ 1 500. Propaganda rusă și dezinformarea sunt răspândite pe scară largă și adesea folosite pentru a discredita guvernul”.

The Washington Post menționează că, atât timp cât armata Kremlinului este suprasolicitată în Ucraina, dislocarea trupelelor la granița țării noastre și ocuparea Moldovei ar fi un act de pură nebunie. Cu toate acestea, „Putin s-a arătat ca un maestru al prostiei”, se arată în editorial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cu cât mai mult se prelungește actualul impas din Ucraina, cu atât mai tentantă devine Moldova, ca mijloc pentru Kremlin de a-și salva reputația, intrând într-o țară oficial neutră, cu doar 2,6 milioane de oameni. Dacă trupele rusești ar invada-o, Moldovei i-ar fi greu să opună multă rezistență”.

Autorii articolului susțin că Moscova ar putea să destabilizeze situația de la Chișinău și fără implicarea forțelor armate. Pe această cale, ziariștii fac trimitere la mai multe evenimente decisive pentru noi, care au avut loc în ultima perioadă: demisia premierului Natalia Gavrilița, la o zi după ce președintele ucrainean Vladimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește o lovitură de stat în Moldova, declarațiile Maiei Sandu și violarea spațiului aerian al țării de rachete rusești.

Publicația americană menționează că demisia prim-ministrei ar fi rezultatul indirect al campaniei ample de presiune asupra opiniei publice, promovată de forțele pro-ruse din Republica Moldova. Printre cauzele enumerate se numără criza energetică, creșterea inflației, precum și organizarea manifestațiilor cu protestatari plătiți.

Pe final, editorialiștii vin cu ideea că președinta Maia Sandu a reușit să îi aducă țării noastre statul de candidat oficial pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Statele europene, împreună cu NATO, au contribuit modest la consolidarea armatei Moldovei. Acesta este răspunsul corect la zgomotul produs de sabia Rusiei. Să cedezi în fața intimidărilor unui bătăuș înseamnă să creezi un precedent de agresiune”, conchide editorialul.

#Editorial #război Ucraina #Republica Moldova #The Washington Post

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.