În ultimul deceniu, vânzările de țigări electronice au crescut vertiginos, fiind considerate mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale. În ultima perioadă, puff-urile, vape-urile sau țigările electronice de unică folosință, precum mai sunt numite, au devenit populare în rândul tinerilor din Republica Moldova, dar și în alte țări. Având un ambalaj colorat, gusturi caracteristice dulciurilor sau sucurilor, dar și fiind ușor accesibile, noua generație este atrasă de acest produs. Pe lângă potențialele riscuri pentru sănătatea tinerilor, țigările electronice de unică folosință au devenit un „coșmar” și pentru mediul înconjurător, notează Locals.md.

Pentru a se descompune în mod natural, o țigară electronică de unică folosință va avea nevoie chiar și de o mie de ani. Pentru că, pe lângă plastic și alte componente, dispozitivele mai conțin și o baterie de litiu.

Odată cu creșterea popularității puff-urilor, s-a constatat că acestea sunt aruncate la coșul de gunoi împreună cu alte deșeuri. Activiștii de mediu bat alarma asupra efectului nociv al țigărilor electronice uzate asupra mediului. În unele țări, autoritățile deja vor să interzică versiunea de unică folosință a țigărilor electronice, după ce au fost înregistrate câteva cazuri de incendiu, provocate de bateria de litiu din dispozitivele aruncate în natură.

Ce sunt puff-urile și de ce sunt la ordinea zilei?

O țigară electronică de unică folosință sau vape-urile, puff-urile, cum li se mai spune în rândul consumatorilor este un dispozitiv electronic care constă dintr-un tub/rezervor și o baterie de litiu care asigură încălzirea lichidului pentru inhalare. Sunt colorate și arată de fapt ca o brichetă, deci încap cu ușurință în buzunar sau orice geantă. După cum sugerează și denumirea, vape-urile sau puff-urile sunt de unică folosință, adică se utilizează până la consumarea lichidului din rezervor, după care se aruncă și, inevitabil, ajung în natură.

Marea Britanie este una dintre statele care se confruntă cu problema deșeurilor electronice generate de comercianții și consumatorii de țigările electronice. Un studiu realizat de compania Material Focus, arată că în jur de 1,3 milioane de vape-uri de unică folosință sunt aruncate în fiecare săptămână în Marea Britanie, adică 10 tone de litiu pe an, echivalentul bateriilor din interiorul a 1 200 de vehicule electrice.

Care este situația în Republica Moldova?

În Republica Moldova nu există o statistică actualizată a câți consumatori de țigări electronice de unică folosință sunt. Însă, cert este că datorită aspectului atractiv, dar și a caracteristicii de unică folosință, aparent „inofensive”, țigările electronice de unică folosință devin din ce în ce mai populare în rândul tinerilor, iar ca urmare și o provocare pentru mediu.

Experții în mediu din Moldova susțin că responsabili de situație sunt atât importatori, cât și comercianții care nu asigură colectarea de la consumator a țigărilor electronice de unică folosință, ce au fost uzate.

„Țigările electronice care sunt aruncate la groapa de gunoi sau sunt depozitate acasă pot avea efecte nocive atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra sănătății oamenilor. Este datoria fiecăruia dintre noi să contribuim la asigurarea unui viitor ecologic și durabil, pentru a proteja generațiile prezente și viitoare. Dacă fiecare consumator de țigări electronice va conștientiza acest lucru și va fi informat corect, atunci el va face un mic efort și va transmite spre reciclare aceste device-uri la punctele de colectare specializate.”, a declarat Mihai Cojocaru, administratorul fundaţiei ECO SAVE.

Reciclarea țigărilor electronice uzate înseamnă o economie a consumului de materii prime și energie, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii circulare.

„Odată ieșite din uz, țigările electronice devin deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri) cu cea mai rapidă rată de creștere în lume, iar dacă le aruncăm în natură, se micșorează circuitele de reciclare. Prin reciclarea lor corectă ajutăm și mărim circuitul economic, astfel le transformăm în noi resurse care se recuperează.”, a mai adăugat expertul.

În Republica Moldova, Legea privind deșeurile a fost introdusă în 2016. Legea obligă producători care vând sau importă echipamente electrice și electronice să asigure, în mod individual sau prin intermediul sistemelor colective, realizarea țintelor de colectare și reciclare a produselor de echipamente electrice și electronice ce au devenit deșeuri.

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.