În ultimul deceniu, vânzările de țigări electronice au crescut vertiginos, fiind considerate mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale. În ultima perioadă, puff-urile, vape-urile sau țigările electronice de unică folosință, precum mai sunt numite, au devenit populare în rândul tinerilor din Republica Moldova, dar și în alte țări. Având un ambalaj colorat, gusturi caracteristice dulciurilor sau sucurilor, dar și fiind ușor accesibile, noua generație este atrasă de acest produs. Pe lângă potențialele riscuri pentru sănătatea tinerilor, țigările electronice de unică folosință au devenit un „coșmar” și pentru mediul înconjurător, notează Locals.md.

Pentru a se descompune în mod natural, o țigară electronică de unică folosință va avea nevoie chiar și de o mie de ani. Pentru că, pe lângă plastic și alte componente, dispozitivele mai conțin și o baterie de litiu.

Odată cu creșterea popularității puff-urilor, s-a constatat că acestea sunt aruncate la coșul de gunoi împreună cu alte deșeuri. Activiștii de mediu bat alarma asupra efectului nociv al țigărilor electronice uzate asupra mediului. În unele țări, autoritățile deja vor să interzică versiunea de unică folosință a țigărilor electronice, după ce au fost înregistrate câteva cazuri de incendiu, provocate de bateria de litiu din dispozitivele aruncate în natură.

Ce sunt puff-urile și de ce sunt la ordinea zilei?

O țigară electronică de unică folosință sau vape-urile, puff-urile, cum li se mai spune în rândul consumatorilor este un dispozitiv electronic care constă dintr-un tub/rezervor și o baterie de litiu care asigură încălzirea lichidului pentru inhalare. Sunt colorate și arată de fapt ca o brichetă, deci încap cu ușurință în buzunar sau orice geantă. După cum sugerează și denumirea, vape-urile sau puff-urile sunt de unică folosință, adică se utilizează până la consumarea lichidului din rezervor, după care se aruncă și, inevitabil, ajung în natură.

Marea Britanie este una dintre statele care se confruntă cu problema deșeurilor electronice generate de comercianții și consumatorii de țigările electronice. Un studiu realizat de compania Material Focus, arată că în jur de 1,3 milioane de vape-uri de unică folosință sunt aruncate în fiecare săptămână în Marea Britanie, adică 10 tone de litiu pe an, echivalentul bateriilor din interiorul a 1 200 de vehicule electrice.

Care este situația în Republica Moldova?

În Republica Moldova nu există o statistică actualizată a câți consumatori de țigări electronice de unică folosință sunt. Însă, cert este că datorită aspectului atractiv, dar și a caracteristicii de unică folosință, aparent „inofensive”, țigările electronice de unică folosință devin din ce în ce mai populare în rândul tinerilor, iar ca urmare și o provocare pentru mediu.

Experții în mediu din Moldova susțin că responsabili de situație sunt atât importatori, cât și comercianții care nu asigură colectarea de la consumator a țigărilor electronice de unică folosință, ce au fost uzate.

„Țigările electronice care sunt aruncate la groapa de gunoi sau sunt depozitate acasă pot avea efecte nocive atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra sănătății oamenilor. Este datoria fiecăruia dintre noi să contribuim la asigurarea unui viitor ecologic și durabil, pentru a proteja generațiile prezente și viitoare. Dacă fiecare consumator de țigări electronice va conștientiza acest lucru și va fi informat corect, atunci el va face un mic efort și va transmite spre reciclare aceste device-uri la punctele de colectare specializate.”, a declarat Mihai Cojocaru, administratorul fundaţiei ECO SAVE.

Reciclarea țigărilor electronice uzate înseamnă o economie a consumului de materii prime și energie, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii circulare.

„Odată ieșite din uz, țigările electronice devin deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri) cu cea mai rapidă rată de creștere în lume, iar dacă le aruncăm în natură, se micșorează circuitele de reciclare. Prin reciclarea lor corectă ajutăm și mărim circuitul economic, astfel le transformăm în noi resurse care se recuperează.”, a mai adăugat expertul.

În Republica Moldova, Legea privind deșeurile a fost introdusă în 2016. Legea obligă producători care vând sau importă echipamente electrice și electronice să asigure, în mod individual sau prin intermediul sistemelor colective, realizarea țintelor de colectare și reciclare a produselor de echipamente electrice și electronice ce au devenit deșeuri.

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.