Republica Moldova este la un pas să obțină prima medalie de aur la Jocurile Olimpice, după obținerea independenței țării. Anastasia Nichita va lupta vineri seara cu sportiva din Japonia Sakurai Tsugumi.

Joi, luptătoarea noastră a tânăra a învins-o pe chinezoaica Kexin Hong și s-a calificat în cursa pentru medalie. Așadar, Moldovei i-a fost asigurată a treia medalie la Jocurile Olimpice de la Paris, lupta urmând să arate dacă luăm argint sau aur.

În caz de înfrângere, Anastasia Nichita oricum scrie istorie și va fi prima femeie din istoria Republicii Moldova independente care obține argintul olimpic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sportiva a fost deja felicitată de înalți oficial de stat, politicieni, deputați, miniștri și persoane publice, care au menționat că o susțin și i-au dorit succes în marea finală de la Paris.

„Felicitări, Anastasia, pentru performanța excelentă! O țară întreagă îți ține pumnii pentru finala de mâine! Hai, Moldova!”, a transmis premierul Reean joi seara.

„Anul ăsta se scrie istorie. Moldova obține cel mai mare număr de medalii dintotdeauna. Este absolut extraordinar să auzi din stradă cum se bucură lumea în fața calculatorului/televizorului pentru victoriile sportivilor noștri. Mulțumim pentru că ne faceți mândri să fim cetățeni ai acestei țări”, a menționat ministrul Educației, Dan Perciun.

„Anastasia Nichita este în finală! Are garantată medalia de argint, însă luptătoarea noastră are șanse reale să aducă aurul olimpic acasă. Moldova va fi cu sufletul la gură! Bravo, Anastasia”, a notat șeful diplomației, Mihai Popșoi.

Antrenorul și iubitul Anastasiei Nichita, Valeriu Mircea, a fost mai laconic. „Puțini înțeleg, numai noi știm prin ce am trecut”, a notat el în stories.

În acest an, Moldova are două medalii de bronz la Olimpice, obținute de Adil Osmanov și Denis Vieru. Sportivii le-au câștigat la proba de judo.

După 1991, țara noastră a primit în total 10 medalii olimpice, dintre care două de argint și opt de bronz. Doi sportivi, însă, au fost ulterior descalificați. Până în 2024, Moldova nu a obținut la mai mult de două medalii la o singură ediție a Jocurilor Olimpice.

#Anastasia Nichita #AUR #medalie olimpică #Moldova #Paris

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.