Tiraspolul a introdus, în bugetul pentru 2026, un mecanism explicit de compensare a costurilor pentru Centrala de la Cuciurgan, iar aceste cheltuieli au fost scoase în afara limitelor obișnuite de cheltuieli, transmite bani.md.

Modificările au fost aprobate de așa-numitul Soviet Suprem al regiunii pe 8 aprilie și au intrat în vigoare a doua zi. Documentul prevede că din buget se va acoperi diferența dintre costul real al energiei electrice și termice produse de centrală și tarifele menținute la nivelul anului 2025.

Pentru aceste compensații este prevăzută suma de 72,3 milioane de ruble.

În același timp, cheltuielile respective au fost excluse din calculul plafonului bugetar de 15% din venituri, stabilit pentru anumite tipuri de cheltuieli. Astfel, compensațiile pentru centrala de la Cuciurgan, dar și plățile aferente datoriei interne, nu sunt incluse în acest prag, ceea ce oferă autorităților o marjă mai mare de manevră financiară.

În versiunile anterioare ale bugetului, aceste cheltuieli nu erau detaliate și nu apăreau separat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului 2024, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune. Centrala de la Cuciurgan este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

#centrala Cuciurgan #cheltuieli #Tiraspol

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.