Autoritățile separatiste de la Tiraspol intenționează să extindă interdicția privind utilizarea termenului „Transnistria”, astfel încât aceasta să fie aplicată indiferent de limba în care este folosită. O inițiativă în acest sens a fost înregistrată în așa-zisul soviet suprem al regiunii, transmite IPN.

Potrivit sursei citate, proiectul a fost elaborat în baza unei dispoziții semnate de liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, la 1 iunie. În prezent, sancțiunile sunt prevăzute doar pentru utilizarea termenului în limba rusă, iar noile modificări urmăresc extinderea restricției la toate limbile.

Conform proiectului, persoanele fizice riscă amenzi între 210 și 420 de ruble transnistrene (aproximativ 13-26 de dolari) sau arest administrativ de până la 15 zile. Pentru persoanele cu funcții de răspundere sunt prevăzute amenzi de până la 840 de ruble transnistrene (circa 52 de dolari), iar pentru persoanele juridice sancțiunile pot ajunge la 10.500 de ruble transnistrene (aproximativ 652 de dolari).

Interdicția privind utilizarea denumirii „Transnistria” este în vigoare în regiunea transnistreană din septembrie 2024. La acel moment, administrația de la Tiraspol a echivalat folosirea acestui termen cu manifestarea nazismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sanctiuni #Tiraspol

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.