Autoritățile separatiste de la Tiraspol intenționează să extindă interdicția privind utilizarea termenului „Transnistria”, astfel încât aceasta să fie aplicată indiferent de limba în care este folosită. O inițiativă în acest sens a fost înregistrată în așa-zisul soviet suprem al regiunii, transmite IPN.

Potrivit sursei citate, proiectul a fost elaborat în baza unei dispoziții semnate de liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, la 1 iunie. În prezent, sancțiunile sunt prevăzute doar pentru utilizarea termenului în limba rusă, iar noile modificări urmăresc extinderea restricției la toate limbile.

Conform proiectului, persoanele fizice riscă amenzi între 210 și 420 de ruble transnistrene (aproximativ 13-26 de dolari) sau arest administrativ de până la 15 zile. Pentru persoanele cu funcții de răspundere sunt prevăzute amenzi de până la 840 de ruble transnistrene (circa 52 de dolari), iar pentru persoanele juridice sancțiunile pot ajunge la 10.500 de ruble transnistrene (aproximativ 652 de dolari).

Interdicția privind utilizarea denumirii „Transnistria” este în vigoare în regiunea transnistreană din septembrie 2024. La acel moment, administrația de la Tiraspol a echivalat folosirea acestui termen cu manifestarea nazismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sanctiuni #Tiraspol

Istoricul și fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Valeriu Pasat, i-a adresat o solicitare președintei Maia Sandu prin care propune ca străzi din Chișinău și Soroca să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia, o supraviețuitoare a represiunilor sovietice, care a petrecut 11 ani în lagărele de muncă forțată.

De asemenea, istoricul propune ca desenele realizate de aceasta în timpul detenției să fie expuse în Parlamentul Republicii Moldova.

„Cu regret constat că în Republica Moldova, țara în care Eufrosinia Kersnovskaia a trăit până la deportare și pe care o considera patria sa, se cunosc foarte puține lucruri despre încercările prin care a trecut și despre eroismul ei”, a scris Valeriu Pasat în adresarea publică.

Printre propunerile istoricului se numără acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Soroca și al raionului Soroca, instalarea unei plăci comemorative și a unui bust în oraș, precum și atribuirea numelui său unor instituții de învățământ din Soroca și Chișinău.

Totodată, Pasat propune instituirea unei burse sau a unui premiu care să-i poarte numele și să fie acordat tinerilor pentru performanțe în educație, cultură, știință sau apărarea drepturilor omului.

Eufrosinia Kersnovskaia s-a născut în 1908, la Odesa. În timpul Războiului Civil, familia sa s-a refugiat pe moșia familiei din satul Țepilova, în apropiere de Soroca. Până la deportare, aceasta a locuit în Basarabia.

Experiențele trăite în timpul represiunilor sovietice au fost consemnate în 12 caiete de memorii, însoțite de aproximativ 700 de desene. Lucrarea sa autobiografică este cunoscută sub titlul „Cât valorează un om”.

Valeriu Pasat susține că a cunoscut-o pe Kersnovskaia cu câteva luni înainte de moartea acesteia, în 1994. În 2006, istoricul a pregătit pentru publicare la Moscova memoriile și desenele sale, iar ulterior a organizat o expoziție a lucrărilor la Parlamentul European.

Potrivit lui Pasat, autoritățile din Comrat și-au exprimat disponibilitatea de a examina propunerea ca una dintre străzile orașului să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia. În Soroca, însă, demersurile sale anterioare adresate autorităților raionale nu s-au concretizat până în prezent.