În perioada 1-7 august este marcată Săptămâna Mondială a Alăptării (SMA). Evenimentul reprezintă o campanie globală desfășurată în peste 175 de țări ale lumii, scopul căreia este sensibilizarea și stimularea desfășurării acțiunilor asociate tematicii alăptării pentru îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor din întreaga lume.

Activitățile desfășurate în cadrul SMA sunt coordonate de către Alianța Mondială pentru Alăptare și promovate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și alte organizații la nivel mondial.

În acest an, sloganul evenimentului este „Alăptarea și munca. Să facem să funcționeze!”, scopul fiind mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptării ca un factor cheie pentru sănătatea și bunăstarea populației. Aceasta este aliniată la tematică ODD-2030 și evidențiază legăturile între alăptare și supraviețuirea, sănătatea și bunăstarea femeilor, a copiilor și a națiunilor.

Nu este un secret că mamele care alăptează se confruntă cu multe provocări la locul de muncă, inclusiv găsirea unui loc, timp și sprijin pentru alăptare. Anul acesta, evenimentul se va centra pe aceste probleme, sprijinind și încurajând toate femeile care lucrează și alăptează.

Obiectivele SMA 2021 sunt:

Informarea populației cu privire la importanța alăptării;
Susținerea alăptării – un component vital al sănătății publice;
Pentru un impact mai puternic în susținerea alăptării este necesară implicarea atât a persoanelor fizice, cât și a organizațiilor;
Desfășurarea acțiunilor de stimulare a alăptării, ca obligațiune vitală a sănătăți publice.

Potrivit OMS, dacă fiecare copil ar fi alăptat timp de o oră după naștere, i s-ar oferi doar lapte matern în primele șase luni de viață și ar continua să fie alăptat până la vârsta de doi ani, aproximativ 800.000 de vieți de copil ar fi salvate în fiecare an.

La nivel global, mai puțin de 40% dintre sugarii cu vârsta de sub șase luni sunt alăptați exclusiv la sân. Este important de menționat că subnutriția este asociată cu 45% din decesele infantile. Astfel, pe tot globul, extinderea alăptării ar putea preveni 823.000 de decese infantile și 302 miliarde euro pierduți din economie anual.

Conform statisticilor naționale, în anul 2020, până la 3 luni au fost alăptați circa 86,9% nou-născuți, până la 6 luni – 78,4% copii au fost alăptați, până la 1 an această cifră a constituit 65,2% . Totodată, până la vârsta de 2 ani au fost alăptați 6691 copii. Potrivit studiului populațional național MICS, în anul 2012, doar 36% de copii au fost alăptați exclusiv la sân. Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. OMS și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complementare până la doi ani şi mai mult.

Toate mamele sunt încurajate să alăpteze copilul la sân, deoarece aceasta poate avea nu doar beneficii imediate, ci și în timp. Copiii care au fost alăptaţi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi şi obțin performanţe mai bune la testele de inteligenţă, fiind mai frecvent prezenți la școală. Alăptarea aduce beneficii și mamelor:

reduce riscul apariţiei cancerului de ovar şi de sân;
previne depresia postnatală;
ajută la refacerea uterului;
este o formă naturală de contracepţie (amenoreea de lactație);
le ajută să revină la greutatea ideală.

#campanie globala #saptamana alaptarii #statistici nationale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.