Toate secțiile de votare, supuse inspectării. Se va testa accesibilitatea pentru alegătorii cu dizabilități

Peste 1 200 de instituții publice, unde tradițional sunt deschise secții de votare în cadrul scrutinelor electorale vor fi inspectate și auditate pentru a vedea cât de accesibile sunt pentru alegătorii cu deficiențe locomotorii și de văz. O campanie în acest sens a fost lansată astăzi, 2 februarie, care are drept scop de a informa populația, reprezentanții administrației publice locale și persoanele cu dizabilități despre necesitatea asigurării accesului egal în clădirile publice.

Campania „Acces egal pentru toți în secțiile de votare” a fost lansată în săptămâna în care este marcată Ziua Internațională. Astfel, în perioada ianuarie – martie 2022, Alianța INFONET va evalua 1 206 de clădiri publice în care de obicei se organizează secții de votare. Auditul va fi realizat în mare parte de persoane cu diferite dizabilități, care testează drumul spre secție, rampele de acces, lărgimea ușilor, coridoarelor, sălii în care se votează, dar și adaptarea grupurilor sanitare.

„Accesibilitatea n-ar trebui abordată doar din punct de vedere logistic. Aceasta nu înseamnă doar un drept ci, în primul rând, e vorba de atitudinea față de semenii noștri. Iar în procesul electoral, accesibilitatea presupune crearea de condiții adecvate pentru ca alegerile în sine să devină mai inclusive. Iată de ce autoritatea electorală este preocupată de îmbunătățirea și modernizarea procesului electoral la toate etapele acestuia”, a declarat președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman, în cadrul evenimentului.

După auditul celor 1 206 de instituții publice, va fi elaborat un studiu care va prezenta informația privind accesibilitatea tuturor secțiilor de votare deschise de obicei la alegerile naționale.

Totodată, Asociația MOTIVAȚIE va merge în cel puțin 10 raioane în care va informa administrația publică locală despre criteriile de accesibilitate, legislația națională, precum și costurile estimate pentru lucrări de accesibilizare.

În 2019, o evaluare similară a cuprins 612 secții de votare din municipiul Chișinău, Bălți, Hîncești, Căușeni, Edineț și UTA Găgăuzia, ceea ce a constituit 30% din numărul total al secțiilor de votare.

#inspectare #secții de votare #campanie #CEC #alegeri

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.