Startup-ul german Isar Aerospace a lansat sâmbătă, 5 septembrie, prima sa rachetă în spațiu de la o bază din zona arctică a Norvegiei, aducând Europa mai aproape de posibilitatea de a oferi zboruri cu sateliți de pe propriul teritoriu, scrie hotnews.ro.

Racheta fără echipaj „Spectrum” a reprezentat primul zbor comercial care a atins orbita pornind din Europa continentală, unde mai multe țări și-au exprimat dorința de a obține o cotă dintr-o piață în creștere a misiunilor spațiale.

„Suntem pe orbită! Și tocmai am scris istorie europeană”, a declarat Isar într-o postare pe platforma de socializare X.

Evenimentul a reprezentat o realizare importantă pentru industria europeană de lansări, oferind continentului un acces mai bun la spațiu, a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al industriei și comerțului, Cecilie Myrseth.

„Faptul că putem lansa acum sateliți de la Andøya consolidează securitatea Norvegiei și a Europei în vremurile tulburi în care trăim”, a afirmat Myrseth.

Europa caută autonomie

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat în martie baza de lansare a companiei Isar, subliniind eforturile Europei de a-și asigura o mai mare autonomie, pe măsură ce ordinea mondială promovată odinioară de Statele Unite se schimbă sub președinția lui Donald Trump.

Lansată de la cosmodromul Andoeya din zona arctică a Norvegiei, racheta fără echipaj Spectrum, concepută pentru sarcini utile mici și medii, a transportat cinci sateliți mici, precum și un experiment tehnologic în zbor, potrivit companiei Isar.

A fost a doua lansare a companiei Isar, care a avut loc la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit în mare și a explodat la scurt timp după decolare de la aceeași bază. Nimeni nu a fost rănit la momentul respectiv.

Lansarea din martie 2025 a fost totuși considerată un succes de către companie, deoarece a generat cantități mari de date pentru dezvoltatorii săi, a declarat aceasta la momentul respectiv.

Lansarea de sâmbătă a fost concepută ca „atât misiune de calificare a vehiculului, cât și primul său zbor cu încărcătură utilă”, a declarat compania bavareză.

Cine sunt competitorii

Printre actorii globali de pe piața lansărilor de sateliți se numără SpaceX a lui Elon Musk, care lansează din Statele Unite, și grupul francez ArianeGroup, o asociere între Airbus și Safran, care utilizează un port spațial în Guyana Franceză din America de Sud.

SpaceX, o companie cu activități în domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale, s-a listat pe bursa Nasdaq în luna iunie, într-o ofertă publică inițială de record.

Suedia, cu baza de lansare Esrange, și Marea Britanie, cu portul spațial SaxaVord din Insulele Shetland din Scoția, sunt cei mai apropiați rivali ai bazei norvegiene, toate acestea având ca obiectiv să ofere Europei o mai mare autonomie în zborurile spațiale.

Isar a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 de milioane de euro de la Agenția Spațială Europeană pentru a finanța dezvoltarea de noi rachete și extinderea infrastructurii sale de testare și lansare.

Compania germană dezvoltă, de asemenea, o a doua bază de lansare în Canada.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Germania #spatiu

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.