Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acuzat Rusia că ar fi spălat aproximativ 14 miliarde de dolari prin sistemul bancar kazah, folosind o instituție financiară din țară. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe dedicate combaterii infracțiunilor financiare, relatează The Moscow Times.

Potrivit lui Tokaev, o bancă din Kazahstan a „rulat” peste 7 trilioane de tenge (echivalentul a aproape 14 miliarde de dolari) provenite „dintr-o țară vecină”, președintele sugerând în mod clar că este vorba despre Rusia.

„Din punctul de vedere al legii, al economiei și chiar al politicii, acesta este, în opinia mea, un fapt revoltător. Din păcate, astfel de cazuri legate de scheme financiare frauduloase sunt încă numeroase”, a declarat șeful statului kazah.

Declarația vine pe fondul înăspririi controlului financiar aplicat începând cu luna septembrie a anului trecut cetățenilor ruși care și-au deschis de la distanță carduri bancare în Kazahstan. Potrivit presei, în unele cazuri aceștia au fost informați despre existența unor investigații, iar în scheme ar fi fost implicați intermediari care ajutau cetățenii ruși să obțină coduri de identificare individuală (IIN) și să deschidă conturi bancare.

Agenția pentru Reglementarea și Dezvoltarea Pieței Financiare din Kazahstan a anunțat anterior că, în 2024, peste 90% dintre deținătorii de carduri folosite pentru spălarea banilor erau nerezidenți. În același an au fost înregistrate 6.200 de cazuri de utilizare a așa-numitelor „drop-carduri”, în valoare totală de 24 de miliarde de tenge, circa 47 de milioane de dolari.

Fenomenul deschiderii masive de conturi de către cetățeni ruși a început după impunerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, iar autoritățile kazahe au început să închidă treptat aceste scheme. Din 2024, a fost interzisă emiterea la distanță a IIN-urilor, unele coduri au fost anulate, iar regulile pentru nerezidenți au fost înăsprite semnificativ. În 2025, reglementatorul a propus identificarea lunară obligatorie a străinilor fără permis de ședere, verificarea surselor de venit și limitarea numărului de carduri la unul singur, valabil cel mult 12 luni.

Tokaev a mai subliniat că Kazahstanul se numără printre țările cele mai afectate de scoaterea ilegală de capital prin intermediul criptomonedelor. Potrivit acestuia, autoritățile au lichidat deja peste 130 de crypto-schimburi ilegale, cu un rulaj total de peste 62 de miliarde de tenge, aproximativ 124 de milioane de dolari.

Anterior, Agenția pentru Monitorizare Financiară a anunțat destructurarea celui mai mare serviciu de spălare de bani din CSI – RAKS exchange, cu un volum de tranzacții de 224 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kazahstan #Rusia #spalare de bani #Tokaev

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.