„Sunt absolut convins că o politică inteligentă de reconectare a celor două maluri ale Nistrului, prin proiecte tot mai multe comune economice, parteneriate sociale care să evite disputa ideologică, va crea climatul necesar pentru ca oamenii să își dorească tot mai mult să facă parte din Uniunea Europeană”, spune într-un interviu la RFI, europarlamentarul român, Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, în contextul recentelor declarații ale oficialilor moldoveni legate de o eventuală decuplare a proceselor de integrare europeană a R. Moldova și reintegrare a țării.

”Aici este exact aceeași chestiune ca și procesul de integrare propriu-zisă. Sunt mai mulți factori care pot complica negocierile sau care pot ajuta în egală măsură. Eu cred că procesul de reformă internă va ajuta ca toate regiunile Republicii Moldova, nu numai regiunea transnistreană, să înțeleagă cât de mult pot profita toți cetățenii de procesul de integrare. Și aici mă refer inclusiv la Găgăuzia sau raioanele de nord, unde opinia publică în continuare este extrem de rezervată față de procesul de integrare europeană”, declară la RFI, Eugen Tomac, membrul grupului Renew Europe.

Potrivit europarlamentarului român,”regiunea transnistreană, deși puternic controlată de Federația Rusă, cu o entitate artificială întreținută, dar care, evident, încearcă să bruieze procesul de integrare din punct de vedere politic, marea majoritate a cetățenilor vor începe din ce în ce mai mult să observe beneficiile integrării europene”.

”Și eu sunt absolut convins că o politică inteligentă de reconectare a celor două maluri ale Nistrului, prin proiecte tot mai multe comune economice, parteneriate sociale care să evite disputa ideologică, va crea climatul necesar pentru ca oamenii să își dorească tot mai mult să facă parte din Uniunea Europeană”.

Totodată, Eugen Tomac susține că în comparație cu alte exemple care există la nivel european, și aici vorbim de cazul Ciprului, lucrurile sunt infinit mai bune în Republica Moldova în ceea ce privește situația regiunii separatiste transnistrene.

”Există contacte, există pași concreți făcuți pe calea dialogului și există o perspectivă mult mai sănătoasă de a se reașeza lucrurile în ceea ce privește reconectarea celor două două maluri într-o perspectivă, evident, în etape de intrare în Uniunea Europeană”.

”E un lucru care trebuie tratat extrem de serios, extrem de atent, pentru că, până la urmă, noi știm foarte bine că și cei care duc toată această politică de distanțare de Chișinău și de a întreține o atmosferă tensionată nu fac decât să răspundă cerințelor Moscovei. Poate după încheierea păcii din Ucraina se pot crea premise pentru ca și această zonă controlată de Federația Rusă să își schimbe perspectivele. Este însă foarte greu de estimat cum vor decurge lucrurile, atât timp cât semnalul final vine până la urmă de la Moscova”, menționează eurodeputatul român, Eugen Tomac, membrul grupului Renew Europe.

Recent, la conferința națională privind drepturile omului din stânga Nistrului, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că procesul de integrare a R.Moldova în Uniunea Europeană, dar și procesul de reintegrare a țării ar putea fi decuplate ”pentru a permite o abordare sistemică, responsabilă și calmă în procesul de reintegrare”.

În plus, spune oficialul moldovean, procesul de reintegrare a țării ar putea lua mai mult timp decât procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eugen Tomac #UE

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.