Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiunile din Moldova arată că 66,4% din suprafața spațiilor verzi aparține mun. Chișinău, 15,3% – regiunii Nord, după care urmează regiunea Centru – 9,8%, regiunea Sud – 6,1% și UTA Găgăuzia – 2,4%.

Sunt datele Biroului Națională de Statistică, potrivit cărora în top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt municipiile Chișinău și Bălți, dar și orașul Călărași.

În anul 2022, suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,6 mii ha, ceea ce reprezintă 12,7% din suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Suprafața spațiilor verzi urbane, în proporție de 69,0%, este formată din spații verzi de folosință generală – scuaruri, grădini, parcuri etc.

18,6% sunt spații verzi cu acces limitat, precum parcuri sportive, spații verzi pe lângă instituțiile de învățământ și locuințe, spații pentru recreerea copiilor și tineretului etc.

Alte 7,8% – spații verzi din zonele turistice și de agrement, iar 2,7% – spații verzi cu profil specializat – grădini botanice, zoologice și dendrologice etc..

1,9% – spații verzi cu funcții utilitare: plantații pentru consolidarea terenurilor și de protecție a surselor de apă etc.

#cele mai verzi orase #împădurire #spatii verzi

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.